0-100 km/h in 2.9 secunde.
via Ads of the world
Adrian Mutescu
Nikon Faces
Sau cum sa prezinti excelent o caracteristica tehnica. Spre deosebire de alte aparate asta detecteaza pana la 12 fete. A castigat un bronz la Cannes Lions , categoria Outdoor. Click pe fiecare ca sa vedeti si celelalte fete.
Adrian Mutescu
foto via The Inspiration Room
Protestul publicitarilor
Agentiile belgiene protesteaza impotriva concurentei prea mare de la pitch-uri(10/pitch). Ei au ales in locul afiselor si steguletelor un mod caracteristic pentru o agentie de publicitate. Fiecare site al fiecarei agentii contine o bucata din mesajul de protest. Site-urile sunt oprite pe perioada protestului.
http://www.tagora.com/ de aici puteti urmari modul lor inedit de protest.
Mesajul poate incepe de pe oricare dintre cele 25 de site-uri continuand din site in site.
via planul be
Adrian Mutescu
Buni si nebuni
Vi s-a intamplat vreodata sa aflati/sa vedeti/sa cititi ceva despre care abia daca auziserati si, apoi, intr-un interval foarte scurt de timp sa va ciocniti de acelasi subiect, ambalat in alte forme? Mie da.
Am citit acum ceva vreme, nu foarte multa, “Ogilvy despre publicitate”. Lucrarica de vreo doua sute de pagini este un jurnal, mai mult decat o carte, si o prelegere, mai mult decat un jurnal. E un curs la care parca il vezi pe batranul advertiser cum sta in fata ta tragand dintr-o pipa si povestindu-ti despre experientele si teoriile sale din si despre publicitate. Cald, familiar, cu drag, dar mai ales cu umor. Foarte mult umor. Daca imaginea unui domn la costum care conduce un Rolls Royce, fumeaza tutun scump si va vorbeste, va intimideaza, atunci luati-o ca pe un manual. Un manual de publicitate. Printre primele care ar trebui citite, dupa parerea mea, alaturi de Confesiunile Lui David Ogilvy. Abia dupa ce iti explica Ogilvy care e treaba cu publicitatea poti incepe sa construiesti, sa inveti, sa iti dai seama ce iti place, unde ai vrea sa te situezi, de unde s-a plecat si unde s-a ajuns, de ce avem nevoie de teorie, de oameni talentati, de idei, de studii.
Nu cu mult dupa ce am terminat cartea am auzit prima oara de Mad Men si am inceput sa ma uit la el. Ce au ele in comun? Publicitatea anilor de inceput. Aceleasi probleme, acelasi metode, pe alocuri, aceleasi branduri.
De Mad Men nu s-a auzit inca in Romania, la scara larga, in ciuda faptului ca a castigat o multime de premii. Cei care au auzit sunt putini si, cu siguranta, interesati de publicitate sau devoratori de filme si seriale tv. La o cautare pe Google dupa “Mad Men” si “Serialul Mad Men”, rezultatele returnate au fost toate in limba engleza, pe site-uri din afara, desi creierasul lui Google e suficient de evoluat incat in selectia paginilor accesate sa ofere prioritate celor in limba romana, daca cautarea se face din Romania si daca termenii cautati sunt si in limba romana. Dar ce mai conteaza? Pentru asta exista IMDB si, mai ales, torenti.
Actiunea se petrece in anii ’60, in mare parte intr-o agentie de publictate de pe Madison Avenue. Ierarhii, client dificili, idei bune, idei proaste, relatii, interese, mancatorii, sex…cam de toate gasesti in acest serial si, prin toate astea, parca ceea ce povesteste Ogilvy in carte, prinde viata, se misca. Seria dramatica fost foarte apreciata international castigand, printre altele, 3 premii Globul de Aur, consecutiv, si un Emmy.
N-am apucat sa vad de
cat cateva episoade, insa mi se pare destul de interesant. Decorurile, costumele si infatisarea personajelor mi se par putin fortate, insa poate fi strict o interpretare subiectiva, de care incerc sa fac abstractie. Una peste alta, merita sa petreci timp privindu-l, cu asigurarea ca nu va fi un timp pierdut.
Daca va tenteaza, serialul il puteti descarca de pe net sau cumpara pe DVD din orice tara evoluata si civilizata, iar cartea v-o putem da chiar noi,in format electronic si limba romana, daca ne lasati un comentariu prin care sa ne-o cereti. Eventual si niste date de contact. 
Maria Pârvuleasa
Cum sa ceri marire de salariu in publicitate
Disco-Cel mai tare serviciu Youtube
Nu stiu cati dintre voi stiti de serviciul asta ,dar mie mi s-a parut grozav. De multe ori pe la petreceri sau intalnirile cu prietenii remarcam ca nu se punea muzica pe winamp sau alt program cu playlist ci se cauta pe youtube melodie cu melodie. Ei, baietii s-au gandit la treaba asta si au scos YouTube Disco, un serviciu foarte util si foarte usor de folosit. Cauti numele artistului si el iti creeaza o lista cu piese pe care o poti modifica in orice fel. Incercati! YouTube Disco
Merci Corina
Adrian Mutescu
Teletransporter , masinaria viitorului?
Andes Beer a venit cu o solutie revolutionara care ar putea schimba viitorul multor relatii. In ultima campanie de comunicare ei au creat Teletransporter. Masinaria cu ajutorul careia barbatii petrecareti vor putea evita probleme atunci cand revin acasa. Eu zic ca e haioasa, dar incurajeaza minciuna. Se presupune ca respectivul target oricum minte, macar asa o face intr-un mod mai original.
Adrian Mutescu
Am un copil. Ce fac cu el?
Daca nu ai, poti incerca sa-ti faci unul. Stai! Nu te grabi sa stingi lumina. Ma refeream la jocul publicitar propus de cei de la SuntParinte.ro, un alt fel de banner publicitar pentru online – mai interesant, mai captivant, mai eficient.
De ce?
Datorita gradului ridicat de interactivitate cu utlizatorul. Tuturor ne place sa ne jucam, sa descoperim. Iti atrage atentia, te captiveaza, te implica, te duce unde trebuie. Un prim pas a fost facut si miile de euro nu au fost date pentru ca nimeni sa nu observe ca undeva in stanga, drepta, sus sau jos clipoceste un banner total neinteresant . Ah, si nici nu se deschide abuziv si agresiv peste text, nici nu nu iti intarzie accesarea paginii dorite.
Concluzia e simpla: It’s not all about marketing, it’s all about ideas.
Nota! Capturile sunt de pe www.evz.ro
Maria Pârvuleasa
Lectia de istorie
Tot gandindu-ma cum sa incep acest post, mi-am amintit un banc a carui morala ne indemna sa nu ne fie teama de mult anuntatul sfarsit al lumii, caci noi, romanii, suntem oricum cu 100 de ani in urma. In ceea ce priveste comunicarea, 100 de ani ar fi poate putin exagerat. O jumatate de secol, s-ar apropia insa de realitate, iar asta nu pentru ca am fi ratat startul, asa cum am facut-o dupa ’89, ci pentru ca cei peste 40 de ani de comunism au atarnat de gatul comunicarii din Romania, ca piatra de moara.
Poate fi greu de crezut ca atat relatiile publice cat si publicitatea au existat, in Romania, inainte de 1900. Nu li se spunea insa nici relatii publice (caci termenul a fost inventat de Bernays in jurul anilor ’20) si nici publicitate.
Ceea ce astazi numim evenimente de relatii publice, in Romania se organizau inca din 1882.
In aceeasi perioada a aparut si prima agentie de publicitate. In 1880, negustorul evreu David Adania isi deschidea agentia de publicitate ce ii purta numele, fiind urmat in anii ce urmau sa vina de alti trei “publictari”. In 1906 agentia lui Adania era capabila sa insereze anunturile clientilor in orice publicatie romana sau straina, pentru ca ulterior sa dobandeasca drepturile de a realiza publicitate murala in gari, pe trenuri si vapoare.
Cu toate acestea, 100 de ani mai tarziu, Romania avea o singura agentie de publicitate de a carei existenta am aflat prima oara din cartea lui Ogilvy, Despre publicitate, care se ocupa de promovarea produselor romanesti.
Instaurarea regimului comunist in Romania a dus la diminuarea progresiva a activitatii publicitare, mai ales dupa nationalizarea mijloacelor de productie si a unitatilor comerciale, cand practic, prin instituirea monopolului statului, nu mai exista o piata reala, concurentiala, de unde si absenta formelor de promovare a produselor si serviciilor. De fapt, din 1958, in Bucuresti, monopolul tuturor formelor de promovare era detinut de de societatea Pavoazarea Capitalei si de editurile- exclusiv de stat- ale caror productii au fost controlate din punct de vedere ideologic. Acestor structuri specializate li s-au alaturat Agentia de Publicitate a Fondului Plastic ARTIS, Agentia de Publicitate a Camerei de Comert a Republicii Populare Romane PUBLICOM (careia in anul 1970 statul ii conferise rangul de „agentie internationala”), RECOM, agentie a Ministerului Comertului Interior.
Reclame din perioada comunismului
Revenind la perioada antecomunista, merita notat ca aparitia fotografiei a contribuit la imbunatatirea publicitatii si chiar la schimbarea de perspectiva. Un bun suport publicitar aveau sa devina cartile postale, atestate la 1883 in Sibiu, 1892-1894, in vechiul regat. Prima carte postala a carei ilustratie era realizatã dupã o fotografie, insoţita de text, pare sa fi fost tiparita in anul 1896. Tot inainte de 1900 existau si reglementari destul de clare in ceea ce privea identitatea firmelor. Obligativitatea expunerii firmei – a numelui, in forma grafica – si a ofertei a fost introdusa inca din 1868.
Relatiile publice nu au trecut nici ele “cu bine”de cei 40 de ani de comunism, desi in 1882 se organizau ceea ce astazi poarta numele de evenimente de relatii publice, iar comunicarea cu presa a dobandit un rol din ce in ce mai important dupa 1877. Din aceasta perspectiva, primul relationist roman, poate fi numit, fara voia sa, Eugeniu Carada, seful de cabinet al lui I.C. Bratianu, insarcinat in timpul Razboilui de Independenta sa informeze zilnic presa in legatura cu evenimentele de front.
O alta dovada a faptului ca relatiile publice erau cunoscute autoritaiilor de la Bucuresti este vizita lui Ivy Lee, parintele relatiilor publice moderne, din 1928 pentru a discuta o campanie de castigare a increderii publicului nord American vizavi de Romania.
Dupa 1944, locul relatiilor publice a fost luat de propaganda, cu precadere in ceea ce privea relatia institutiilor guvernamentale cu presa. De agentii de relatii publice nici nu poate fi vorba, insa catre sfarsitul regimului comunist au ajuns si la urechile romanilor notiunile de “relatii publice internationale” si “strategii de relatii publice”. Prima evocare a acestor practici comunicationale vine in 1962 in revista Presa noastra, intr-un articol scris de Sergiu Farcasan dupa o calatorie de documentare, articol in care pomeneste de existent relatiilor publice in SUA. In anii 60-70 se intensifica discutiile privind strategiile de relatii publice. In aceeasi perioada nomenclatorul ocupatiilor pomeneste activitati de tipul: servicii de relatii publice.
Dupa 1989 primul eveniment care a marcat evolutia relatiilor publice este constituirea in ‘90 a Departamentului Informatiilor in structura Guvernului, care devine mai tarziu Departamentul de Strategii Guvernamentale, department condus in 1990 de Adrian Sarbu. In 1995 apare Asociatia Romana a Profesionistilor in Relatii Publice, iar in 97, in Clasificare Ocupatiilor din Romania este integrata si ocupatia “specialist in relatii publice”.
Prima institutie in care incep sa se predea elemente de relatii publice este SNSPA in cadrul careia a functionat din 90 o sectie de Stiinte ale comunicarii in masa.
Maria Parvuleasa
