Nu or fi nemții așa de inventivi ca românii, dar cu siguranță au idei multe și bune. Iar daca nu au, știu cum să facă rost de ele. Așa se explică că, deși au ieșit extrem de șifonați din cel de-al Doilea Război Mondial, s-au pus pe picioare rapid. Mai mult, după căderea definitivă a comunismului, au evoluat considerabil și au făcut din Germania nu doar una dintre cele mai dezvoltate și sigure țări ale Europei, ci și una dintre cele mai vizitate. Cum? Creând într-un timp scurt, un brand de țară extraordinar care a reușit să convingă Europa. România încă se mai chinuie.
De Germania, ca țară a ideilor, auzisem prima data acum vreo patru ani, când, invitată la un concurs de literatură la Ambasada Germaniei în România, am primit un sticker pe scria cu litere apăsate ”Deutschland – Land der Ideen”. Am zâmbit jumătate încântată, jumătate ironic și l-am lipit pe coperta agendei pe care o foloseam atunci. Nu știam la acea vreme ce e acela un brand de țară. Am aflat însă între timp. Și nu din teorie, ci din exemplul Germaniei.
Germania a început să se poziționeze ca țară a ideilor prin 2005, după eforturi de aproape doi ani, de a crea o imagine favoravbilă și credibilă asupra țării, atât în randul nemților, cât și al turiștilor și investitorilor străini.”Avem doua obiective principale”, explica Mike de Vries, seful grupului FC Deutschland, cel care s-a ocupat de crearea și implementarea campaniei. “Primul este de a imbunatati increderea oamenilor in ei insisi. In al doilea rand, dorim sa prezentam Germania ca o tara placuta, deschisa la minte si inovatoare – parte a economiei globale – si sa transmitem aceasta imagine peste granite”.
Din naziști, ”idealiști”
Deutschland - Land der Ideen a fost si inca mai este o campanie initiata de Guvernul german si sprijinita financiar de companii importante ale acestei tari, care, a incercat sa spuna simplu ca merita sa crezi in Germania, fie ca esti investitor, turist sau simplu cetatean. Cum, necum, au reușit. Și să nu credem că dorința lor de a-și poziționa astfel țara, nu a apărut pe fondul unei probleme. De altfel, cea mai apropiata asemanare cu Romania de astazi, este tocmai problema. Germania ajunsese intr-un punct in care oamenii își pierduseră încrederea în propia economie, turiștii acordau prea puțin credit Germaniei și mulți europeni îi considerau încă naziști. Este adevarat, Campionatul Mondial de Fotbal a fost pentru ei o oportunitate si au asociat campania si cu acest eveniment. Insa sa nu uitam ca oportunitatile ti le faci si singur.
Astăzi, percepția nemților și europenilor despre Germania este total schimbată. E adevărat că în campanie s-au investit sume uriașe, însă tot atât de adevărat este că nu numai în imagine au investit. În Berlin și în întreaga Germanie s-a construit enorm, s-a pus la punct infrastructura, s-au renovat puncte și atracții tursitice, s-au creat facilități pentru investitori. Au un sistem de transport in comun extrem de bine pus la punct (și la ei, ca și în Franța și mai toate țările europene se știe cât mai durează până vine metroul, nu ca la noi, unde ți se arată cât a trecut de la plecarea ultimului), au reconstruit mai toate muzeele, catedralele și monumentele, după Al Doilea Razboi Mondial, au creat spații de birouri și depozitare. Iar acum scot bani din ele și nu sunt deloc puțini.
România se chinuie și se chinuie și se chinuie…
Nemții au știut exact ce vor sa transmita si nu-i de mirare ca au reusit. Ce vrea oare sa transmita Romania? De cativa ani tot incearca sa construiasca un brand de tara, insa pasii in aceasta directie sunt mici si nesiguri. Ţara noastra a avut, de-a lungul vremii, cateva tentative de realizare a unor campanii de branding:
“Eterna si fascinanta Romanie” a generat in anii 90, in regimul Iliescu, un scandal politico-financiar si a costat sapte milioane de dolari. “Fabricat in Romania” - programul de promovare a produselor romanesti in strainatate lansat in 2000 de Asociatia pentru Promovarea Produselor si Serviciilor – Romania a dat faliment pentru ca fiecare membru care intra in acest program trebuia sa plateasca o taxa de cel mult 100 milioane de lei (vechi). “Romania mereu surprinzatoare” - o campanie lansata de Ministerul Turismului in 2004 a costat doua milioane de dolari și nu a avut efectul scontat. Nici “Fabulospirit” – un concept de campanie care a lansat multe controverse, realizat de agentia de consultanta GAV Scholtz & Friends (cea care a creat si campania “Sibiu Capitala Europeana”) nu și-a atins obiectivele. Proiectul a fost initiat de Ministerul Afacerilor Externe in 2006 si a fost abandonate de ministrul Cioroianu. Costurile au atins 110.000 de euro (cifrele au fost preluate de pe www.buisness.rol.ro).
Se spune că a treia oară e cu noroc. La noi a trecut deja numărul încercărilor din basme. Să speram ca nu va trebui să așteptăm până la a șaptea încercare ca să mai avem o șansă. Si să nu uităm că imaginea României trebuie să se bazeze pe ceva. Iar la noi acel ceva e încă foarte foarte fragil.
Maria Parvuleasa
Share/Save
), ne-a facut sa folosim in campania noastra foarte mult BTL, ceea ce ne-a dezavantajat. Cum spunea si Maria (cealalta Marie, evident) ni s-au adaptat, daramat, intors pe dos, pe rand, toate ideile.
“Vocea Berlinului in Europa’”. De altfel, toata campania CDU (Uniunea Crestin Democratica) este bazata pe ideea prezentei nemtilor in Europa si are un puternic accent nationalist. Vedem asta si in cea de-a treia imagine unde textul spune totul “Noi in Europa”. Nationalismul germanilor este un punct sensibil pe care comunicatorii Uniunii Crestin Democratice au gasit potrivit sa il exploateze. Pe buna dreptate, am putea afirma, dar mai bine sa asteptam alegerile si sa vedem in ce masura a prins mesajul la public.
