Monthly Archives: Iunie 2009

Publicitatea şi cea mai veche meserie din lume

Credeam că vorba aia cu cea mai veche meserie din lume, e doar o remarcă răutacioasă purtată prin viu grai şi fără un temei prea solid. Dacă mai citesc însă  despre istoria advertisingului, încep sa mă conving, nu numai că e cea mai veche meserie, dar că este şi printre primele promovate în lume.

brothel_prefres

Piatra din imagine poate nu va spune prea multe, însă ea este considerată a fi printre primele reclame din istorie. Şi ghici la ce? La o prostituată sau poate chiar la o casă de toleranţă.  Ea se gaseşte în vechiul oras grecesc Ephesus, în Turcia de azi şi s-ar putea traduce prin umrătorul mesaj: Daca urmezi acest drum, vei gasi o femeie care să îţi ofere dragoste (să ţi se ofere?!?)  pentru bani.

Nu doar grecii utilizau primele forme de publicitate pentru cea mai veche meserie, ci şi romanii. Erupţia vulcanului Vezuviu  nu a afectat  un graffito din oraşul Pompeii în care era indicată adresa unei femei  pe nume Novellia Primigenia of Nuceria, o prostituată, apparent foarte frumoasă, ale cărei servicii erau foarte căutate

O fi oare adevarat ce zicea Ogilvy: Advertising reflects the mores of society, but it does not influence them?

Maria Parvuleasa

Share/Save

Leii de la Cannes

Ajuns la cea de-a 56-a ediţiecannes_lions_international_advertising_festival_logo, Festivalul international de publicitate Cannes Lions si-a desemnat câştigătorii pentru toate cele 11 categorii ale concursurlui: Promo, Direct, Radio, Outdoor, Media, Design, Press, Cyber, Film, Titanium &Integrated şi PR. Unsprezece  şi nu zece, asa cum eram obişnuiţi din anii anteriori, pentru că începând cu ediţia din 2009, Festivalul de la Cannes include o nouă categorie, dedicată PR-ului.

Romania pentru prima data in juriu

Şi, odată cu aceasta şi un membru din România în juriul festivalului. Eliza Rogalski, managing partner la Rogalski-Grigoriu Public Relations, este prima reprezentantă a Romaniei în juriul Festivalului internaţional de comunicare Cannes Lions.  Experienţa directă cu juriul de relaţii publice a facut-o să ne ofere câteva insight-uri  demne de luat în seamă. Cei interesaţi le pot citi la (pe) Cafeneaua Rogalski Grigoriu.

Şi pentru că există totuşi o lege a compensaţiei, independent de voinţa noastra, România a câştigat un membru în juriul festivalului, dar a pierdut dintre participanţi.

Mai puţini participanţi decât anul trecut

Agenţiile din România s-au înscris la Cannes Lions cu peste 70 de lucrări, mai puţine însă faţă de anul trecut, când au participat cu 97 de campanii.  De altfel, numărul total de participanţi a scăzut cu aproximativ 20%, faţa de anul precedent, conform unor date furnizate de Newsin.

Potrivit informaţiilor furnizate de organizatorii festivalului, agenţiile din România au înscris cele mai multe lucrări – 22 – la categoria “Press”, cu 14 mai puţin faţă de anul trecut. Pe locurile următoare, ca număr de înscrieri se află categoria  “Outdoor” (14 lucrări), “Media” (10 înscrieri) şi PR – 8 înscrieri. Agenţiile româneşti au mai înscris lucrări la categoria  “Film” (7 lucrări), “Radio” şi “Cyber” (câte patru lucrări la fiecare categorie),  două înscrieri la categoria “Direct” şi câte o lucrare înscrisă la  categoriile “Design”, “Titanium” şi “Promo”.

Pe lângă jurizarea campaniilor înscrise în concurs şi decernarea premiilor, pe durata Festivalului au avut loc aproximativ 50 de seminarii, 21 de workshop-uri şi nenumărate prezentări.

Câştigătorii 2009

Film Lions: The Netherlands, Phillips Carousel

Direct Lions: Cumminsnitro Brisbane, Australia, The best job in the world

Press Lions: Fred &Farid, Paris, Wrangler

Outdoor Lions: Tbwa\Hunt\Lascaris Johannesburg, South Africa

PR Lions: Cumminsnitro Brisbane, Australia, The best job in the world

Radio Lions: BBDO, Johanesburg, South Africa, Virgin Atlantic Airlines

Media Lions: JWT Japan, Kit-Kat mail 2009

Promo Lions: Beacon Communication, Japan, Yubari Resort

Design Lions: McCann Hong Kong, Paper Battlefield, Nike

Titanium&Intergrated Lions: Obama for America, USA, presidential campaign

Cyber Lions:

Maria Parvuleasa

Share/Save

Parerea lui Google conteaza

Printre primele lucruri pe care le invata un comunicator, fie el jurnalsit, om de relatii publice, blogger sau publicitar este acela ca trebuie sa scrie pentru public. Odata cu mutatia offline-online, inainte de a scrie pentru public, un bun communicator va trebui sa invete sa scrie pentru Google!

Ca sa nu dezumanizam procesul comunicarii de masa din mediul online si sa nu atragem antipatia specialistilor conservatori, vom spune ca scriem pentru public, dar optimizam ceea ce scriem pentru  motoarele de cautare (SEO). De altfel, ce scriem, scriem pentru public, cum scriem, scriem pentru Google.

google-logo

Mama a ranitilor, miracol al tehnologiei sau sau pur si simplu un motor de cautare, Google a devenit un punct de referinta pentru comunicatori, marketeri, oameni de afaceri, it-isti, elevi, studenti si, in genere, pentru oricine  stie  sa manuiasca un mouse si sa foloseasca o conexiune la internet. Pe langa toate functiile declarate sau nedeclarate pe care le are, Google este, mai intai de toate, un manipulator. Ca atare, trebuie sa stim cum sa-l folosim.

Daca pentru utlizatorii de rand, sfaturile sunt mai putine si mai simple si se rezuma la “nu te opri la prima afisare!”, pentru  cei care se folosesc de Google pentru a vinde, lucrurile sunt mult mai complicate.

Promovare prin AdWords

Desigur, ele se simplifica daca esti dispus sa platesti si sa apelezi la Adwords.

google-adwords1

Cei care nu stiu ce sunt acelea, sa ia aminte: Google Adwords sunt anunturile date de catre posesorii/administratorii site-urilor prin intermediul caruia mesajul in cauza este transmis si sunt special formulate pentru a raspunde unor anumite cuvinte cheie. Atunci cand utilizatorii efectueaza cautari pe Google, utilizând unul dintre cuvintele cheie alese de cel care da anuntul, anuntul poate apărea langa rezultatele cautarii.  Astfel, se pretinde ca adwords-urile fac publicitate pentru o audienta care este deja interesata de domeniul/ subiectul promovat.  Sistemul de plata este pay per click, ceea ce face ca Google Adwords sa nu implice niciun buget minim de promovare si sa permita ajustarea anuntului si a bugetului pe perioada campaniei de Adwords-uri.

Despre optimizarea textelor, cuvinte cheie, taguri si alte prostii relevante

Pe langa AdWords, exista insa si alte metode care vizeaza, in general, continutul siteurilor si, deci, implicit, continutul mesajului transmis -  de regula al textului.

Exista multe carti si mult mai multe site-uri care promit sa iti ofere “SEO secrets”. De altfel, la amploarea pe care mediul online a luat-o, nu este de mirare ca in loc sa mai primim spamuri despre loterii si angajari, primim despre cum sa optimizam un site. Daca nu stiati la ce se refera mailurile nesolicitate cu mesajul “seo secrets”, aflati ca la asta.

Care sunt insa aceste secrete?

In mare, ele fac referire la titlul articolului, densitatea cuvintelor cheie si la tagurile indicate. Astfel:

  • Folositi cuvintele cheie ale articolului in titlu, astfel incat titlul sa fie relevant pentru subiectul articolului;
  • Diversificati cuvintele cheie, in functie de posibilele cautari; incercati sa anticipati ceea ce vor cauta utilizatorii referitor la subiectul textului;
  • Titlul este bine sa fie format din 2-3 cuvinte;
  • Nu este indicata folosirea dativului si a genitivului in titlu;
  • Folositi in primul paragraf al textului cuvintele cheie, insa evitati repetitiile suparatoare si nu transformati paragraful introductiv intr-o lista de cuvinte;
  • Reluati cuvintele cheie si  pe parcurs astfel incat sa aiba o densitate mare in text. Atentie insa: daca repetitiile sunt nejustificate si suparatoare, nu doar cititorii vor reactiona, ci si Google. El va bana site-ul sau il va considera spam;
  • Denumiti imaginile care insotesc textul astfel incat sa fie relevante pentru continut; atunci cand este posibil, denumirile pot fi chiar cuvintele cheie;
  • Bolduiti, subliniati, marcati diferit cuvintele si ideile relevante. Asemeni cititorului, Google le va gasi mai usor
  • Daca site-ul/ blogul permite introducerea manuala a unor taguri (cuvinte cheie), completati campul cu cuvintele cheie relevante pentru continutul articolului, incercand si de aceasta data sa anticipati cautarile utilizatorilor pentru acel subiect;

Caragiale si Google

Despre taguri ar trebui sa stim inca de pe vremea lui Caragiale. Caracterul actual al operelor  sale se confirma, daca mai era nevoie, inca o data. Doar ca acum ies din sfera politicului  si trec de la scrisori pierdute si biletele de la Nuti catre Base, la cuvinte cheie. Si pentru ca nu putem sa nu acceptam ca recesiunea este unul dintre motivele pentru care, in presa cel putin, online-ul a castigat foarte mult teren in utlimul an, silindu-i pe jurnalsiti sa se se familiarizeze cu scriitura pentru web, finalul (schitei) este apoteotic. Luati de cititi, sa va convingeti: Mosii (Tabla de materii).

Maria Parvuleasa

Share/Save

Daca aveti un minut foarte bine

Va mai aduceti aminte de comis-voiajorii care umblau pe la usi cu diverse obiecte?

Aveau razatori minune, seturi de cutite, seturi pentru ornat prajituri si multe alte obiecte de doi lei pe care incercau sa ni le vanda.  Se intampla cam acum 10 ani din cate imi aduc aminte.  Scurt-metrajul de mai jos spune povestea unuia dintre ei…

Adrian Mutescu

Share/Save

Efectul Ikea!

De cativa ani de cand Ikea a intrat in Romania, toata lumea e extaziata dupa Ikea. Ma gandeam eu: ce e asa de misto sa dai bani si sa te chinui sa-ti montezi singur biblioteca?

ikea-logo

Lucrurile nu stau chiar asa.

In anii 50 cand au intrat pentru prima oara pe piata prajiturile instant, femeile au avut o reactie complet negativa asupra lor. Initial s-au vandutikea foarte slab. Si asta nu pentru ca produsul final ar fi fost de proasta calitate ci pentru ca era subapreciata insasi idea de a gati cu care femeile de la acea vreme erau perfect familiarizate. Producatorii au gasit atunci o ideea foarte simpla-necesitatea adaugarii in gatirea prajiturii a unui ou. Asta le-a facut pe femei sa se simta implicate si sa dea valoare muncii lor.
Niste baieti destepti de la Yale si Duke au ajuns la urmatoarea concluzie: cand lucrezi la ceva se creeaza o legatura emotionala intre tine si produsul final. Tocmai din acest motiv de cele mai multe ori tindem sa supraevaluam lucrurile realizate de noi. S-a facut un test. Un grup de oameni a fost rugat sa confectioneze figurine de tip origami si apoi sa le fixeze un pret. Ce credeti?  Subiectii se atasasera atat de mult de obietele pe care le creeasera incat le fixasera preturi comaprabile cu cele realizate de maestri origami.
Ei bine tocmai pe asta se bazeaza si Ikea care te invita sa-ti construiesti canapeaua la fel cum faceai cu figurinele lego in copilarie. Pe langa legatura pe care tu o realizezi cu obiectul ei ikeascutesc si o gramada de bani pe care ar fi trebuit sa-i plateasca celui care ar fi ansamblat obiectul.

Evident exista o limita. Daca ansablarea obiectului ar fi prea complicata cumparatorul ar ajunge la concluzia ca nu merita efortul.
Pana atunci hai la Ikea sa vedem ca au mai bagat nou! Hai ca au modele misto, plus ca mai scutesti niste bani si se monteaza repede.

ps: au mancare instant(sau cel putin seamana la gust si pret).

Cine vrea sa lucreze la Ikea?

ikea_05151512

Surse de informare: Harvard Business Review-Februarie 2009 & google.

Adrian Mutescu

Share/Save

N-ar strica o parasuta…sau poate niste jogging

Daca mai avem nevoie de vreun argument pentru  a afirma ca s-a dus vremea publicitatii conventionale, acesta este:

swissskyelevator-560x3951

Minunata idee le apartine celor de la Wirz/BBDO Elvetia si a fost creata pentru o scoala de parasutism. Intr-adevar, cei mai slabi de inger nu ar “gusta” ideea, insa trebuie sa tinem cont ca ei nu ar sari niciodata cu parasuta si, deci, nu fac parte din targetul vizat.

O campanie memorabila, venita sa compenseze lipsa fondurilor necesare unei campanii tv…. Daca asta e motivatia pentru asemenea idei, sa tot vrem criza economica in publicitate.

Daca totusi nu v-a convins, poate idee urmatoare o va face.

fitnessfirst

Numarul de pe panoul publicitar este masa doamnei care asteapta autobuzul. Care masa? Aia in kilograme. Sub, scrie simplu numele salii de fitness care a acceptat sa se promoveze prin aceasta metoda.  Nu va faceti griji daca suportati mai greu realitatea. Nu se intampla in Romania, ci in Olanda. Desigur, dureaza putin sa iti dai seama despre ce este vorba, iar daca sunt mai multi pe banca situatia e mai complicata, dar chiar si asa ideea mi se pare geniala.

Agentia care a  venit cu ideea se numeste N=5 si are meritul, ca si agentia din Elvetia,  de a fi adus guerilla marketing la un alt nivel, ceea ce le va face viitorilor  publicitari viata putin mai grea.

Sursa fotografiilor: The cool hunter

Maria Parvuleasa

Share/Save

Interzis nefumatorilor!

Asa isi intampina clientii un bar din Viena. Macar te avertizeaza din start. E mai cinstit asa.

no-non-smokersFoto: Elena (elle_81_88@yahoo.com)

Adrian Mutescu

Share/Save

Un altfel de site!

In timp ce unele agentii platesc sume cu multe zero-uri ca sa-si faca un site, eventual cat mai sofisticat si cu cat mai multe animatii, agentia de mai jos a gasit un mod foarte orginal de a-si construi site-ul, care deja a strans peste 300 de mii de vizitatori(sunt curios cate dintre cele clasice strang atatia, desi nu asta e scopul). Ei au profitat de posibilitatile gratuite ale youtube si iata ce a iesit(link-urile chiar functioneaza):

Alte informatii despre agentie(sursa linkedin.com):

Full-service (creative, strategic, media, web development, design, etc) advertising and design agency working with national and regional clients. Current and past clients include: HBO, MTV2, NASCAR, Flexjet, Performance Bike, Halo, Wave Energy Drink, Bloom Grocery Stores, CarMax, State Farm, YDrive, First Charter Bank, Charlotte Regional Visitors Authority, Mountain Khakis, MTV/Staying Alive, Ruby Tuesday, Batter Blaster, WGA, Paramount Parks, Niche, Charlotte Humane Society, Continental Tire, Dialogue Telecommunications, NASCAR Hall of Fame, 123Hire.com and the Charlotte Humane Society.

Adrian Mutescu

Share/Save

Pana la urma, nu e chiar atat de rau sa te imprietenesti cu tehnologia

Depinde pana unde mergi

Desi nu sunt adepta principiului “mai bine mai tarziu, decat niciodata”, iata ca de abia acum mi-am onorat  mai vechea promisiune de a comenta printul pentru Cerf 2009.

Cu toate ca nu as fi putut spune imi place sau nu-mi place, de la prima privire au inceput sa imi vina in minte, aproximativ in aceasta ordine, cateva intrebari:  ce cauta un robot in pat cu o femeie,  e de efect reclama, e deontologic, e bine ales Esquire ca loc de expunere,  printul mai e si in alte reviste Sanoma, exista si o varianta pentru femei, de ce  daca e intr-o revista pentru barbati, tocmai in locul barbatului sta robotul si il indeamna sa se imprieteneasca cu tehnologia, ce public are acest Cerf, ce public are Esquire, se pupa cele doua (publicuri, evident)?

cerf
Daca nu ati ametit citindu-le, sa le luam pe rand:D.

Mai intai insa,  cateva date despre editia din acest an.

CERF provine de la Computers & Electronics Romanian Fair si este, potrivit organizatorilor, “cel mai important, cel mai mare, cel mai longeviv targ de IT&C din Romania si sud estul Europei”. De altfel, ne-am putut da seama despre ce este vorba si din afis, insa am vrut totusi sa stabilim cateva date despre expozitia din 2009 deoarece, pe fondul crizei economice, au aparut cateva schimbari  de pozitionare care, evident, dau o alta structura a publicului vizat.
In premiera, editia din acest an s-a adresat cu precadere companiilor interesate de contacte de afaceri, fiind practic închisă marelui public, ca urmare a absenţei  retailerilor din IT şi comunicaţii. Comunicatul  invitatie il gasiti aici.

Pe cine trebuia sa convinga?

Organizatorii au impartit publicul din acest an in doua categorii: segmentul de management interesat de avantajele pe care tehnologia le poate aduce afacerii lor si tinerii pasionati de tehnologie.

Totusi, de vreme ce expozitia s-a adresat companiilor, voi evidentia cateva caracteristici ale primei categorii, cu mentiunea ca si cea de-a doua categorie face, dupa parerea mea,  parte dintre angajatii marilor corporatii. Conform modelului VALS   de segmentare a publicului,  acest public se inscrie in sfera achievers: vârstă mijlocie, prosperi, capabili, siguri de ei înşişi, materialişti, având calităţi de conducători, centraţi asupra carierei şi familiei, gata să valorizeze munca în dauna relaxării, având relaţii sociale formale.

Acesta corespunde in mare masura publicului Esquire, deci canalul folosit pentru promovarea evenimentului a fost, zic eu,  unul bine ales. Daca si mesajul a fost, vom incerca sa vedem in continuare.

Sa revenim insa la prima intrebare pe care sunt sigura ca au gandit-o si altii, nu numai eu.

Ce cauta un robot in pat cu o femeie?

Viitorul nu suna prea bine. Personal, imi plac barbatii, desi trebuie sa recunosc ca sunt multe gadgeturi care ma fascineaza. Probabil  imaginea vrea sa atraga atentia, sa socheze si nu neaparat sa ne arate cum va fi viata noastra peste cativa ani din cauza miracolelor tehnologiei . Totusi, cam asta sugereaza si nu putini dintre cei care au comentat imagineau sau cu care am stat de vorba s-au dus cu gandul intr-acolo.

Imaginea ridica totusi o problema de ordin moral.  In era informatiei, dar si a informatizarii in care robotul preia din ce in ce mai multe saricini si activitai umane, este bine sa promovam o astfel de viziune? Nu vom ajunge cumva noi insine niste robotei ? Nu ne dezumanizam?  Multi vor spune poate ca nu – si culmea, tocmai barbatii care ar trebui sa se simta cei mai amenintati de ipoteza pe care o propune imaginea.  In acest sens mi se pare oarecum relevanta, dar si amuzanta discutia a doi amici pe marginea printului.

El: Ah, apropos, ti-am aratat vibratorul care face valuri? (n.n.- pe youtube)
Ea: Nu. Ce face?!
El: Valuri…
Ea: Aaaa, chiar, ai vazut afisul pentru CERF? Cum ti se pare?
El: Da. Cum sa mi se para? E cu o tipa buna.
Ea: Nu te sperie  perspectiva?
El: Nu, cine se mai uita la robot… vezi acolo tipa, iti e destul. Nici nu am retinut la ce este reclama macar, dar tipa mi-a sarit imediat in ochi.
Ea: Si robotul? Nu iti inspira nimic. S (un alt prieten – nn ) stii ce a zis? “Ale dracu femei, nu le mai convin barbatii” (si rade).
El: (Rade)… pai si… cum sa imi ia locul un robot? Eu am caldura interioara, sentimente, d-astea…
Ea:  Eeee, pai nu ziceai mai devreme de vibratorul care face valuri? Cand oi face si tu valuri, atunci sa nu iti fie frica”.

Cu toate acestea, nu trebuie sa generalizam. Insa un sambure de adevar exista in replica fetei, sunt convinsa.

Colacul de salvare

Totusi, copywriterul a apelat la un colac de salvare: textul.  Te indeamna sa te imprietenesti cu tehnologia, dar iti atrage atentia ca este treaba ta pana unde mergi. Iti lasa putere de decizie, ba mai mult, textul capata un umor fin. Recunosc, imi place.

De asemenea,  printul poarta logo-ul evenimentului si al organizatorului si ofera informatiile relvante – despre ce este vorba, perioada de desfasurare si locul de unde se pot afla mai multe informatii.

Din punct de vedere al ideii creative, reclama este, fara indoiala foarte “ misto”. Nu cred insa ca si ca strategie. Si ca dovada, ecourile din presa sunt nefavorabile.  Cred ca printul face parte din categoria acelor materiale publicitare in care  talentul copywriterului depaseste mesajul.

Maria Parvuleasa

Share/Save

Cum a inceput totul!

V-ati intrebat vreodata de ce cumparati? Sau cat din ceea ce cumparati aveti cu adevarat nevoie. De fapt, de unde provin nevoile? Sunt ele nevoi reale sau au fost  formate de “societate” de-a lungul timpului?

In anii 20 un individ pe nume *Edward Bernays punea bazele unei meserii care ulterior avea sa se numeasca Relatii Publice sau mai nou P.R(pi-ar). Nepot a lui Sigmund Freud, care locuia la acea vreme in Viena, Bernays a aplicat pentru prima oara teoriile unchiului sau, tratand omul ca pe o fiinta irationala ghidata de porniri ale subconstientului.

Daca vrei sa stiti de ce femeile fumeaza si cum a reusit Bernays sa le convinga intr-o vreme in care acest lucru era un tabu, urmariti filmul de mai jos.

*Edward Bernays (1891-1995, un adevarat om al secolului XX), cunoscut ca „parinte al PR-ului”, a intrat în istoria corporatista, printre altele, ca strateg comunicator al unor colosi precum Procter & Gamble, CBS, American Tobacco Company, General Electric sau Dodgeedward_bernays
Motors. Lui i se datoreaza nu doar recunoaşterea PR-ului ca directie de cercetare, dar si introducerea acestui obiect în programele de studiu ale universitătilor, el însusi fiind cunoscut ca profesor, autor de cărti si (evident, nu?) formator de opinie.
Acestui nepot al lui Sigmund Freud, născut la Viena, ii plăcea să se numeasca pe sine, facand apel la ilustra sa înrudire, „un fel de psihanalist al corporatiilor cu probleme”.
Lui ii este atribuita ideea de a introduce metodele de studiu socio-psihologic în elaborarea strategiilor de comunicare.(extras din cartea Cristalizarea Opiniei Publice)

Cam asa aratau printurile la tigari pe vremea lui Bernays(mariti poza si cititi mesajele, sunt interesante):

chesterfieldwomansmoking33

camelcraword

youvecomealongwaybaby002-709633Adrian Mutescu

Share/Save