Cele 2 clipuri de mai jos au o asemanare izbitoare. Ambele contin ideea de a merge pe sarma, incercand astfel sa sugereze riscurile pe timp de criza. Nu zic ca BCR a copiat The Economist, dar conceptul e exact acelasi. Comparati si voi.
BCR-aparut in octombrie 2009
The Economist-aparut in iulie 2009
Pentru cei care se intreaba cine sunt “4kids” din postul de mai jos, astia sunt: 4KIDS
Adrian Mutescu
Paul Curtis, artist de strada, a descoperit o metoda noua de a “picta” peretii, ii curata. Contrastul dintre curat si murdar a avut un efect neasteptat in San Francisco, loc in care artistul alaturi de compania Clorox au desfasurat campania Reverse Graffiti. Compania si-a lansat astfel noul produs de curatat, facut 99% din plante, intr-un mod cum nu se putea mai bine. Campania a facut furori si la Cannes, castigand un Gold Media Lion, un Silver Outdoor Lion si Bronze Design Lion.
Adrian Mutescu
Rasfoind azi, de voie, de nevoie, toate publicatiile nationale, am dat peste o “stiruca” ce mi-a atras atentia. Se pare ca la Brasov un grup de oameni destepti si voluntari implementeaza o campanie prin care vor sa-si dezvete semenii de a scapa de guma de mestecat pe unde apuca. Campania “Trotuare mai curate” se autointituleaza o campanie “a bunului simt” si sub sloganul “gumeste aici”, te indeamna sa lipesti guma de mestecat in parul unui manechin de pe un afis. Ideea nu este rea, executia printurilor insa, destul de proasta, precum si limitarea la printuri destul de neinspirata. Cauza este mai mult decat evidenta – lipsa fondurilor. O trece ea si criza si poate Orbit, Wrigley’s sau Happy Dent isi leaga numele de o campanie ca asta.
Si daca tot e vorba de campanii de gen, va propun o campanie care te incurajeaza sa faci miscare. Ideea e excelenta si a fost minunat valorizata. Sper sa le luam curand exemplul, ca, Slava Domnului, tehnologia a ajuns si in Romania de ceva vreme.
Maria Parvuleasa
P.S. Daca va place ce cititi, acordati-ne un vot aici (bloguri specializate, blog de PR).
Exista branduri care se hotarasc la un moment dat sa spuna oamenilor povestea existentei lor. Tuturor ne plac povestile, iar cand o poveste transmite acelasi mesaj pe care l-am auzit de la povestitor (brand) de multe ori, insa acum auzim versiunea integrala (istorica) ,cu siguranta isi va face datoria de poveste atragandu-ne atentia asupra ei. Johnnie Walker, ca despre el e vorba, e brandul cu una dintre cele mai consistente comunicari, a carui slogan “Keep walking” e cunoscut in intreaga lumea. Filmul de mai jos, desi poate fi catalogat ca cea mai lunga reclama la Johnnie Walker, are farmecul unei povesti, prin urmare merita vizionat pana la capat.
Adrian Mutescu
Nota!Cele trei articole despre guerilla marketing, de mai jos, se citestesc in ordinea in care apar pe blog si nu a publicarii.
Mai întâi, ce-o fi marketing?
În lucrarea Guerilla marketing, redactată de Jonathan Margolis şi Patrick Garrigan, întâlnim o definiţie neconvenţională, preluată de la umoristul S.H. Simmons, a termenilor de marketing, advertising şi relaţii publice:
”Dacă un tânăr îi spune unei femei că este inteligentă, arată încântător şi este o parteneră plăcută de discuţie, atunci el spune lucrurile potrivite persoanei potrivite şi asta înseamnă marketing. Dacă tânărul îi spune unei femei cât de frumos, deştept şi de succes este, asta e publicitate. Iar dacă altcineva îi spune tinerei femei cât de frumos, deştept şi de succes este partenerul ei, asta înseamnă relaţii publice”.[1]
O definiţie ceva mai academică găsim la Philip Kotler, acest guru al marketingului: “Marketingul reprezintă lucrul cu pieţele în vederea realizării schimburilor necesare satisfacerii nevoilor şi dorinţelor umane. ” [2]
Conceptul de guerilla marketing a fost introdus de către Jay Conrad Levinson în 1984 şi reprezintă un tip de marketing neconvenţional, inedit, care urmăreşte să atragă atenţia, adeseori să şocheze şi care se bazează pe imaginaţie, energie şi timp mai degrabă decât pe un buget mare. Guerilla marketing urmăreşte să obţină beneficii mari cu resurse puţine, precum şi să stabilească o relaţie de încredere şi respect faţă de clienţii săi, transformând consumatorii în promotori ai brandului. Analogia cu tacticile de război se referă tocmai la acest lucru: ”atacarea” consumatorului în cele mai neaşteptate locuri şi în cele mai surprinzătoare modalităţi. Marketingul de gherilă a fost pus în aplicare cu succes de firmele mici. Însă, de-a lungul timpului, marile companii au folosit, de asemenea, tehnicile de gherilă, cheltuind sume imense pentru campaniile lor.
Una dintre primele campanii de gherilă, ” Îmi cumperi o băutură? ” ( Buy me a drink? ) este pentru o marcă de votcă şi datează din anul 1987. Câteva fete frumoase au fost plătite să meargă în baruri şi să-i întrebe pe bărbaţi dacă nu le cumpără o băutură. Un anumit brand de băutură, pe care fetele îl lăudau timp de câteva minute şi apoi dispăreau în mulţime.
În 2002, Microsoft a împânzit Manhattan-ul, New York cu mii de abţibilduri cu fluturi. Locuitorii nu au fost prea încântaţi de mizeria creată, iar autorităţile au amendat compania cu 50 de dolari şi au obligat-o să strângă fluturii. Campania, deşi cu rezultate stânjenitoare pentru Microsoft şi-a atins totuşi scopul, atrăgând atenţia asupra unui nou serviciu al companiei. Vodafone a pus în aplicare o campanie de gherilă în 2002 la un meci de rugby în Australia, chiar pe stadionul competitorilor de la Telstra. Două persoane au intrat pe teren, purtând doar logoul Vodafone pe spate. Evenimentul a beneficiat de atenţia presei, de la CNN la The London Times, iar milioane de telespectatori au vizionat întâmplarea în direct.
[1] Margolis, Jonathan şi Garrigan, Patrick. Guerilla Marketing. Indianopolis, Indiana: editura Wiley, 2008, p. 39.
[2] Kotler, Philip et al. Principiile marketingului. Bucureşti: editura Teora, 1999, p. 34
Guest post. Va urma
Cristi
Conceptul de guerilla marketing a evoluat de-a lungul timpului. Astăzi, el este folosit pentru a desemna:
Marketingul viral se referă la folosirea reţelelor sociale pentru a creşte notorietatea unui brand. Scopul său este crearea unui mesaj publicitar atractiv care să-i determine pe utilizatori să îl transmită mai departe, benevol, cunoscuţilor. Poate lua forma unor filmuleţe amuzante sau interesante, unor imagini neobişnuite şi chiar a unor mesaje text. Un viral se poate transmite prin: e-mail (word of e-mail), word of mouth, servicii de Instant messaging (Yahoo Messenger, Google IM), bloguri, site-uri de socializare online (Hi5, Facebook, MySpace), site-uri de divertisment.
Un exemplu cunoscut de viral este spotul la ciocolata Cadbury Dairy Milk, Gorilla, din anul 2007. Campania a cuprins panouri publicitare, printuri in ziare şi reviste, precum şi spoturi la TV şi în sălile de cinema. Clipul prezintă o gorilă care bate la tobe şi a beneficiat de 500 000 de vizionări în prima săptămână de la încărcarea sa pe Youtube. Compania Cadbury a raportat în 2007 o creştere a vânzărilor cu 9% faţă de anul precedent, iar melodia In the air tonight, folosită în reclamă, a cunoscut o creştere semnificativă a downloadurilor şi a atins poziţia 14 în UK Singles Chart.
Un alt exemplu este campania Have it your way de la Burger King, lansată în 2001, care cuprinde un website unde utilizatorii pot da comenzi unui om îmbrăcat într-un costum de pui. Personajul, numit Puiul Serviabil (Subservient Chicken), poate să danseze ca Michael Jackson, să stea în mâini, să se învârtă, să simuleze zborul, să se lupte cu un adversar imaginar, în funcţie de comenzile pe care le primeşte, ilustrând sloganul campaniei Get chicken just the way you like it. Când i se spune să mănânce de la McDonald’s, puiul îşi bagă degetul pe gât şi se strâmbă dezaprobator. Dă cu clicku’ aici să-i zici puiului de la Burger King ”Zboară, puiule, zboară!” ( În engleză, că nu înţelege româneşte ). O listă a comenzilor pentru pui aici.
Marketingul ambiental ( ambient marketing ) înseamnă personalizarea unor obiecte din mediul înconjurător cu însemnele unui brand astfel incât să fie uşor de observat de către trecători sau transformarea unui spaţiu într-o experienţă inedită pentru consumator. De exemplu, o firmă producătoare de smoothie şi-a îmbrăcat maşinile care fac livrări într-un covor de iarbă adevărată.
Sursa poze: www.weburbanist.com
Buzz marketing. Termenul de buzz marketing desemnează o tehnică de marketing prin care se creează rumoare în jurul unui produs, companii sau serviciu. Sau chiar în jurul unui film. Cel mai bun exemplu este lansarea filmului The Blair Witch Project, care a fost însoţită de răspândirea zvonului că evenimentele din film ( trei tineri dispar într-o pădure în timp ce filmau un documentar despre o creatură misterioasă ) ar fi reale. În acest caz, promotorii filmului au lansat acest zvon pe diferite siteuri şi forumuri.
Cristi
În ultima parte a acestui articol, vom analiza o campanie de gherilă implementată în România.
Campania Pepsi Light
„Dani, vino acasă după meci!”
În vara anului 2008, Pepsi România a lansat o campanie menită să promoveze brandul Pepsi Light, într-un context dominat de calificarea echipei naţionale de fotbal la Campionatul European. Toate companiile au exploatat din plin această situaţie, mizând pe relaţia dintre bărbaţi şi fotbal. Pepsi Light, un produs destinat în special femeilor, avea puţine şanse să se facă remarcat în acel moment. Cu toate acestea, o campanie inteligentă şi inedită, bazată pe tactici de gherilă, a reuşit să transforme o conjunctură nefavorabilă într-un avantaj, atrăgând atenţia consumatorilor asupra produsului Pepsi Light. Campania s-a folosit de fenomenul fotbalistic, însă dintr-o altă perspectivă, cea a femeilor cărora nu li se acordă atenţia cuvenită din partea bărbaţilor. Femeile îşi doresc „să strice joaca de-a fotbalul” a bărbaţilor şi sunt dispuse să facă gesturi riscante în sensul acesta.”[1]
Printre obiectivele campaniei s-au numărat:
Pentru atingerea acestor obiective, echipa implicată în proiect a folosit tactici de guerilla marketing. A fost ales un meci fără importanţă deosebită din divizia B, dar transmis în direct pe postul de televiziune TVR 2 şi beneficiind de atenţia jurnaliştilor care doreau interviuri cu antrenorul echipei FC Braşov, promovată în divizia A. În timpul meciului, o tânără atrăgătoare, îmbrăcată numai în costum de baie a intrat pe teren cu un banner pe care era scris mesajul: „Dani, vino acasă după meci” şi adresa unui website: www.spunecufotbal.ro . Reacţiile celor prezenţi nu au întârziat să apară; spectatorii au aplaudat, iar fata a beneficiat de câteva minute de transmisie live.
Echipa agenţiei a filmat întâmplarea, iar până la sfârşitul partidei materialul era deja încărcat pe Youtube. Bineînţeles, filmuleţul a stârnit un larg interes, dând naştere unei dezbateri aprinse în mass-media, precum şi pe bloguri şi în rândul oamenilor obişnuiţi. Pepsi Light nu şi-a asumat site-ul www.spunecufotbal.ro decât după 3 zile de la eveniment, iar dezvăluirea s-a realizat prin intermediul unor bloggeri şi jurnalişti care au primit informaţia despre cine a organizat acţiunea. Campania a avut un succes deosebit. În primele 12 ore, filmuleţul a avut 12 000 de vizionări pe Youtube, la care s-au adăugat alte 60 000 pe site-urile de sport. Ştirea a fost difuzată în prime time în jurnalele sportive ale tuturor televiziunilor centrale, fiind, de asemenea, comentată în emisiunea lui Mircea Badea.
Folosind această tactică de gherilă, Pepsi Light a reuşit să crească notorietatea brandului şi să se apropie de publicul său ţintă prin mesajul „E greu să fii femeie într-o lume plină de microbişti”. Proiectul a costat sub 7500 de euro, obţinând însă un coverage de 85 000 de euro şi o audienţă de 12 milioane de cititori-privitori. [3]
Acest lucru înseamnă că, dacă Pepsi ar fi plătit pentru toată acoperirea media de care a avut parte campania, ar fi trebuit să plătească 85 000 de euro. Prin abordarea neconvenţională a acestei campanii, brandul Pepsi Light a beneficiat de publicitate aproape gratis, ceea ce este chiar esenţa şi scopul guerilla marketing.
[1] www.praward.ro : PR pentru Marketing: Pepsi Light: Dani, vino acasă după meci!
[2] ibidem
[3] ibidem
Surse pentru intreaga serie de articole despre guerilla marketing:
Kotler, Philip et al. Principiile marketingului. Bucureşti: editura Teora, 1999
Margolis, Jonathan şi Garrigan, Patrick. Guerilla Marketing. Indianopolis, Indiana: editura Wiley, 2008.
