Category Archives: PR

Lectia de istorie

Tot gandindu-ma cum sa incep acest post, mi-am amintit un banc a carui morala ne indemna sa nu ne fie teama de mult anuntatul sfarsit al lumii, caci noi, romanii, suntem oricum cu 100 de ani in urma. In ceea ce priveste comunicarea, 100 de ani ar fi poate putin exagerat. O jumatate de secol, s-ar apropia insa de realitate, iar asta nu pentru ca am fi ratat startul, asa cum am facut-o dupa ’89, ci pentru ca cei peste 40 de ani de comunism au atarnat de gatul comunicarii din Romania, ca piatra de moara.

Poate fi greu de crezut ca atat relatiile publice cat si publicitatea au existat, in Romania, inainte de 1900.  Nu li se spunea insa nici relatii publice (caci termenul a fost inventat de Bernays in jurul anilor ’20) si nici publicitate.

Ceea ce astazi numim evenimente de relatii publice, in Romania se organizau inca din 1882.

In aceeasi perioada a aparut si prima  agentie de publicitate. In 1880, negustorul evreu David Adania isi deschidea agentia de publicitate ce ii purta numele, fiind urmat in anii ce urmau sa vina de alti trei “publictari”.   In 1906 agentia lui Adania era capabila sa insereze anunturile clientilor in orice publicatie romana sau straina, pentru ca ulterior sa dobandeasca drepturile de a realiza publicitate murala in gari, pe trenuri si vapoare.

Cu toate acestea, 100 de ani mai tarziu, Romania avea o singura agentie de publicitate de a carei existenta am aflat prima oara din cartea lui Ogilvy, Despre publicitate, care se ocupa de promovarea produselor romanesti.

Instaurarea regimului comunist in Romania a dus la diminuarea progresiva a activitatii publicitare, mai ales dupa nationalizarea mijloacelor de productie si a unitatilor comerciale, cand practic, prin instituirea monopolului statului, nu mai exista o piata reala, concurentiala, de unde si absenta formelor de promovare a produselor si serviciilor. De fapt, din 1958, in Bucuresti, monopolul tuturor formelor de promovare era detinut de de societatea Pavoazarea Capitalei si de editurile- exclusiv de stat- ale caror productii au fost controlate  din punct de vedere ideologic. Acestor structuri specializate li s-au alaturat Agentia de Publicitate a  Fondului Plastic ARTIS, Agentia de Publicitate a Camerei de Comert a Republicii Populare Romane PUBLICOM (careia in anul 1970 statul ii conferise rangul de „agentie internationala”), RECOM, agentie a Ministerului Comertului Interior.

Reclame din perioada comunismului

Revenind la perioada antecomunista, merita notat ca aparitia fotografiei a contribuit la imbunatatirea publicitatii si chiar la schimbarea de perspectiva. Un bun suport publicitar aveau sa devina cartile postale, atestate la 1883 in Sibiu, 1892-1894, in vechiul regat. Prima carte postala a carei ilustratie era realizatã dupã o fotografie, insoţita de text, pare sa fi fost tiparita in anul 1896. Tot inainte de 1900 existau si reglementari destul de clare in ceea ce privea identitatea firmelor. Obligativitatea expunerii firmei – a numelui, in forma grafica – si a ofertei a fost introdusa inca din 1868.

Reclama Ponds in care a acceptat sa apara Regina Maria a Romaniei

Reclama Ponds in care a acceptat sa pozeze Regina Maria a Romaniei

Relatiile publice nu au trecut nici ele “cu bine”de cei 40 de ani de comunism, desi in 1882 se organizau ceea ce astazi poarta numele de evenimente de relatii publice, iar comunicarea cu presa a dobandit un rol din ce in ce mai important dupa 1877. Din aceasta perspectiva, primul relationist roman, poate fi numit, fara voia sa, Eugeniu Carada, seful de cabinet al lui I.C. Bratianu, insarcinat in timpul Razboilui de Independenta sa informeze zilnic presa in legatura cu evenimentele de front.

O alta dovada a faptului ca relatiile publice erau cunoscute autoritaiilor de la Bucuresti este vizita lui Ivy Lee, parintele relatiilor publice moderne, din 1928 pentru a discuta o campanie de castigare a increderii publicului nord American vizavi de Romania.

Dupa 1944, locul relatiilor publice  a fost luat de propaganda, cu precadere in ceea ce privea relatia institutiilor guvernamentale cu presa. De agentii de relatii publice nici nu poate fi vorba, insa catre sfarsitul regimului comunist au ajuns si la urechile romanilor notiunile de “relatii publice internationale” si “strategii de relatii publice”. Prima evocare a acestor practici comunicationale vine in 1962 in revista Presa noastra, intr-un articol scris de Sergiu Farcasan dupa o calatorie de documentare, articol in care pomeneste de existent relatiilor publice in SUA. In anii 60-70 se intensifica discutiile privind strategiile de relatii publice. In aceeasi perioada nomenclatorul ocupatiilor pomeneste activitati de tipul: servicii de relatii publice.

Dupa 1989 primul eveniment care a marcat evolutia relatiilor publice este constituirea in ‘90 a Departamentului Informatiilor in structura Guvernului, care devine mai tarziu Departamentul de Strategii Guvernamentale, department condus in 1990 de Adrian Sarbu. In 1995 apare Asociatia Romana a Profesionistilor in Relatii Publice, iar in 97, in Clasificare Ocupatiilor din Romania este integrata si ocupatia “specialist in relatii publice”.

Prima institutie in care incep sa se predea elemente de relatii publice este SNSPA in cadrul careia a functionat din 90 o sectie de Stiinte ale comunicarii in masa.

Maria Parvuleasa

Share/Save

The Reverse Graffiti Project

Paul Curtis, artist de strada, a descoperit o metoda noua de a “picta” peretii, ii curata. Contrastul dintre curat si murdar a avut un efect neasteptat in San Francisco, loc in care artistul alaturi de compania Clorox au desfasurat campania Reverse Graffiti.  Compania si-a lansat astfel  noul produs de curatat, facut 99% din plante, intr-un mod cum nu se putea mai bine.  Campania a facut furori si la Cannes, castigand un  Gold Media Lion, un Silver Outdoor Lion si Bronze Design Lion.

Adrian Mutescu

Share/Save

Ce au in comun guma de mestecat si miscarea?

Rasfoind azi, de voie, de nevoie, toate publicatiile nationale, am dat peste o “stiruca” ce mi-a atras atentia. Se pare ca la Brasov un grup de oameni destepti si voluntari implementeaza o campanie prin care vor sa-si dezvete semenii de a scapa de guma de mestecat pe unde apuca.  Campania “Trotuare mai curate” se autointituleaza o campanie “a bunului simt” si sub sloganul “gumeste aici”, te indeamna sa lipesti guma de mestecat in parul unui manechin de pe un afis.  Ideea nu este rea, executia printurilor insa, destul de proasta, precum si limitarea la printuri destul de neinspirata. Cauza  este mai mult decat evidenta – lipsa fondurilor. O trece ea si criza si poate Orbit, Wrigley’s sau Happy Dent isi leaga numele de o campanie ca asta.

guma

Si daca tot e vorba de campanii de gen, va propun o campanie care te incurajeaza sa faci miscare. Ideea e excelenta si a fost minunat valorizata. Sper sa le luam curand exemplul, ca, Slava Domnului, tehnologia a ajuns  si in Romania de ceva vreme.

Maria Parvuleasa

P.S. Daca va place ce cititi, acordati-ne un vot aici (bloguri specializate, blog de PR).

Share/Save

Campania de un trilion de dolari!

Celor care cred  ca in spatele oricarei campanii de relatii publice sau publicitate exista numai scopul financiar alimentat de lacomia unora , le dau o veste proasta: nu e asa mereu. Campania de mai jos vine sa intareasca cele spuse de mine, demonstrand ca o idee buna poate schimba orice.

Alfel spus, cum ar fi sa traiesti intr-o tara in care cu un milion de dolari sa nu poti cumpara nici macar o paine? Ei bine asa e in Zimbabwe, unde oamenii o duc cu adevarat rau. La ei criza nu a ajuns fiindca ei sunt mereu in criza. Cu toate astea o campanie de comunicare pentru principalul ziar, The Zimbabwean, a schimbat mai multe decat se asteptau cei ce o planificasera. Campania a fost foarte apreciata si la Cannes.

Adrian Mutescu

Share/Save

Lasa-l sa sune!

ATENTIE! Daca in timpul in care vei urmari filmuletul de mai jos iti va suna telefonul, lasa-l sa sune.

Inca o campanie de prevenire a accidentelor ca toate celelalte; difera ideea, strategia, executia si rezultatele.

Bonus un colaj din cele mai socante campanii de prevenire a accidentelor auto.

Adrian Mutescu

Share/Save

“Satul in care nu se intampla nimic”

O asociere inteligenta intr-o campanie inedita.

In timp ce noi ne chinuim sa construim un brand de tara plecand de la un slogan sec si ambiguu, altii fac turism adevarat. Si chiar mai mult decat atat, construiesc branduri si apoi le vand(fie si prin campanii comerciale).

Un sat cu 12 persoane(chiar cel mai mic din Spania) sa aiba 517.000 de vizitatori pe site e un lucru formidabil, comparand cu vizibilitatea Romaniei atat online cat si offline(pt unii probabil inca suntem insula din Caraibe).

Pe mine chiar m-a impresionat campania asta  prin modul simplu, clar si emotional cu care a fost abordata. Si peste toate a fost o campanie eficienta. Urmariti filmul sa vedeti despre ce vorbesc(o sa fredonati melodia, garantat).

Intrati aici pentru a-i vedea pe batrani si satul lor.

Adrian Mutescu

Share/Save

Cel mai bun job din lume

Sa locuiesti pe o insula exotica din Australia,  sa scrii saptamnal pe un blog si sa hranesti din cand in cand pestii . Da, asta e cel mai bun job din lume.  Si pe deasupra sa mai primesti si bani(cam 120.000 de dolari in 6 luni).best-job-island

Agentia CUMMINS NITRO Brisbane din AUSTRALIA a castigat cu campania “The best job in the world”  doua trofee Grand Prix la Festivalul de Publicitate de la Cannes.

Au fost peste 35.000 de aplicanti din 201 tari care au uploadat filme in care sa-si exprime dorinta de a avea “cel mai bun job din lume”.

De fapt scopul campanie a fost acela de a creste vizibilitatea insulelor din Australia, foarte putin cunoscute de turisti.  Si se pare ca le-a iesit!

El e fericitul. Britanicul Ben Southall de 34 de ani.

1568700bin

Si asta e noul loc de munca

article-1182749-04f48d05000005dc-860_634x452

Adrian Mutescu

Share/Save

Leii de la Cannes

Ajuns la cea de-a 56-a ediţiecannes_lions_international_advertising_festival_logo, Festivalul international de publicitate Cannes Lions si-a desemnat câştigătorii pentru toate cele 11 categorii ale concursurlui: Promo, Direct, Radio, Outdoor, Media, Design, Press, Cyber, Film, Titanium &Integrated şi PR. Unsprezece  şi nu zece, asa cum eram obişnuiţi din anii anteriori, pentru că începând cu ediţia din 2009, Festivalul de la Cannes include o nouă categorie, dedicată PR-ului.

Romania pentru prima data in juriu

Şi, odată cu aceasta şi un membru din România în juriul festivalului. Eliza Rogalski, managing partner la Rogalski-Grigoriu Public Relations, este prima reprezentantă a Romaniei în juriul Festivalului internaţional de comunicare Cannes Lions.  Experienţa directă cu juriul de relaţii publice a facut-o să ne ofere câteva insight-uri  demne de luat în seamă. Cei interesaţi le pot citi la (pe) Cafeneaua Rogalski Grigoriu.

Şi pentru că există totuşi o lege a compensaţiei, independent de voinţa noastra, România a câştigat un membru în juriul festivalului, dar a pierdut dintre participanţi.

Mai puţini participanţi decât anul trecut

Agenţiile din România s-au înscris la Cannes Lions cu peste 70 de lucrări, mai puţine însă faţă de anul trecut, când au participat cu 97 de campanii.  De altfel, numărul total de participanţi a scăzut cu aproximativ 20%, faţa de anul precedent, conform unor date furnizate de Newsin.

Potrivit informaţiilor furnizate de organizatorii festivalului, agenţiile din România au înscris cele mai multe lucrări – 22 – la categoria “Press”, cu 14 mai puţin faţă de anul trecut. Pe locurile următoare, ca număr de înscrieri se află categoria  “Outdoor” (14 lucrări), “Media” (10 înscrieri) şi PR – 8 înscrieri. Agenţiile româneşti au mai înscris lucrări la categoria  “Film” (7 lucrări), “Radio” şi “Cyber” (câte patru lucrări la fiecare categorie),  două înscrieri la categoria “Direct” şi câte o lucrare înscrisă la  categoriile “Design”, “Titanium” şi “Promo”.

Pe lângă jurizarea campaniilor înscrise în concurs şi decernarea premiilor, pe durata Festivalului au avut loc aproximativ 50 de seminarii, 21 de workshop-uri şi nenumărate prezentări.

Câştigătorii 2009

Film Lions: The Netherlands, Phillips Carousel

Direct Lions: Cumminsnitro Brisbane, Australia, The best job in the world

Press Lions: Fred &Farid, Paris, Wrangler

Outdoor Lions: Tbwa\Hunt\Lascaris Johannesburg, South Africa

PR Lions: Cumminsnitro Brisbane, Australia, The best job in the world

Radio Lions: BBDO, Johanesburg, South Africa, Virgin Atlantic Airlines

Media Lions: JWT Japan, Kit-Kat mail 2009

Promo Lions: Beacon Communication, Japan, Yubari Resort

Design Lions: McCann Hong Kong, Paper Battlefield, Nike

Titanium&Intergrated Lions: Obama for America, USA, presidential campaign

Cyber Lions:

Maria Parvuleasa

Share/Save

Cum a inceput totul!

V-ati intrebat vreodata de ce cumparati? Sau cat din ceea ce cumparati aveti cu adevarat nevoie. De fapt, de unde provin nevoile? Sunt ele nevoi reale sau au fost  formate de “societate” de-a lungul timpului?

In anii 20 un individ pe nume *Edward Bernays punea bazele unei meserii care ulterior avea sa se numeasca Relatii Publice sau mai nou P.R(pi-ar). Nepot a lui Sigmund Freud, care locuia la acea vreme in Viena, Bernays a aplicat pentru prima oara teoriile unchiului sau, tratand omul ca pe o fiinta irationala ghidata de porniri ale subconstientului.

Daca vrei sa stiti de ce femeile fumeaza si cum a reusit Bernays sa le convinga intr-o vreme in care acest lucru era un tabu, urmariti filmul de mai jos.

*Edward Bernays (1891-1995, un adevarat om al secolului XX), cunoscut ca „parinte al PR-ului”, a intrat în istoria corporatista, printre altele, ca strateg comunicator al unor colosi precum Procter & Gamble, CBS, American Tobacco Company, General Electric sau Dodgeedward_bernays
Motors. Lui i se datoreaza nu doar recunoaşterea PR-ului ca directie de cercetare, dar si introducerea acestui obiect în programele de studiu ale universitătilor, el însusi fiind cunoscut ca profesor, autor de cărti si (evident, nu?) formator de opinie.
Acestui nepot al lui Sigmund Freud, născut la Viena, ii plăcea să se numeasca pe sine, facand apel la ilustra sa înrudire, „un fel de psihanalist al corporatiilor cu probleme”.
Lui ii este atribuita ideea de a introduce metodele de studiu socio-psihologic în elaborarea strategiilor de comunicare.(extras din cartea Cristalizarea Opiniei Publice)

Cam asa aratau printurile la tigari pe vremea lui Bernays(mariti poza si cititi mesajele, sunt interesante):

chesterfieldwomansmoking33

camelcraword

youvecomealongwaybaby002-709633Adrian Mutescu

Share/Save