Category Archives: Useful things

Buni si nebuni

Vi s-a intamplat vreodata sa aflati/sa vedeti/sa cititi ceva despre care abia daca auziserati si, apoi, intr-un interval foarte scurt de timp sa va ciocniti de acelasi subiect, ambalat in alte forme? Mie da.

Am citit acum ceva vreme, nu foarte multa, “Ogilvy despre publicitate”. Lucrarica de  vreo doua sute de pagini este un jurnal, mai mult decat o carte, si o prelegere, mai mult decat un jurnal. E un curs la care parca il vezi pe batranul advertiser cum sta in fata ta tragand dintr-o pipa si povestindu-ti despre experientele si teoriile sale din si despre publicitate. Cald, familiar, cu drag, dar mai ales cu umor. Foarte mult umor. Daca imaginea unui domn la costum care conduce un Rolls Royce, fumeaza tutun scump si va vorbeste, va intimideaza, atunci luati-o ca pe un manual. Un manual de publicitate. Printre primele  care ar trebui citite, dupa parerea mea, alaturi de Confesiunile Lui David Ogilvy. Abia dupa ce iti explica Ogilvy care e treaba cu publicitatea poti incepe sa construiesti, sa inveti, sa iti dai seama ce iti place, unde ai vrea sa te situezi, de unde s-a plecat si unde s-a ajuns, de ce avem nevoie de teorie, de oameni talentati, de idei, de studii.

Nu cu mult dupa ce am terminat cartea am auzit prima oara de Mad Men si am inceput sa ma uit la el. Ce au ele in comun? Publicitatea anilor de inceput. Aceleasi probleme, acelasi metode, pe alocuri, aceleasi branduri.

De Mad Men nu s-a auzit inca in Romania, la scara larga, in ciuda faptului ca a castigat o multime de premii.  Cei care au auzit sunt putini si, cu  siguranta, interesati de publicitate sau devoratori de filme si seriale tv. La o cautare pe Google dupa “Mad Men” si “Serialul Mad Men”, rezultatele returnate au fost toate in limba engleza, pe site-uri din afara, desi creierasul lui Google e suficient de evoluat incat in selectia paginilor accesate sa ofere prioritate celor in limba romana, daca cautarea se face din Romania si daca termenii cautati sunt si in limba romana. Dar ce mai conteaza? Pentru asta exista IMDB si, mai ales, torenti.

Actiunea se petrece in anii ’60, in mare parte intr-o agentie de publictate de pe Madison Avenue. Ierarhii, client dificili, idei bune, idei proaste, relatii, interese, mancatorii, sex…cam de toate gasesti in acest serial si, prin toate astea, parca ceea ce povesteste Ogilvy in carte, prinde viata, se misca. Seria dramatica fost foarte apreciata international castigand, printre altele, 3 premii Globul de Aur, consecutiv, si un Emmy.

N-am apucat sa vad decat cateva episoade, insa mi se pare destul de interesant. Decorurile, costumele si infatisarea personajelor mi se par putin fortate, insa poate fi strict o interpretare subiectiva, de care incerc sa fac abstractie. Una peste alta, merita sa petreci timp privindu-l, cu asigurarea ca nu va fi un timp pierdut.

Daca va tenteaza, serialul il puteti descarca de pe net sau cumpara pe DVD din orice tara evoluata si civilizata, iar cartea v-o putem da chiar noi,in format electronic si limba romana,  daca ne lasati un comentariu prin care sa ne-o cereti. Eventual si niste date de contact. :)

Maria Pârvuleasa

Share/Save

Disco-Cel mai tare serviciu Youtube

Nu stiu cati dintre voi stiti de serviciul asta ,dar mie mi s-a parut grozav. De multe ori pe la petreceri sau intalnirile cu prietenii remarcam ca nu se punea muzica pe winamp sau alt program cu playlist ci se cauta pe youtube melodie cu melodie. Ei, baietii s-au gandit la treaba asta si au scos YouTube Disco, un serviciu foarte util si foarte usor de folosit. Cauti numele artistului si el iti creeaza o lista cu piese pe care o poti modifica in orice fel. Incercati! YouTube Disco

Merci Corina

Adrian Mutescu

Share/Save

Lectia de istorie

Tot gandindu-ma cum sa incep acest post, mi-am amintit un banc a carui morala ne indemna sa nu ne fie teama de mult anuntatul sfarsit al lumii, caci noi, romanii, suntem oricum cu 100 de ani in urma. In ceea ce priveste comunicarea, 100 de ani ar fi poate putin exagerat. O jumatate de secol, s-ar apropia insa de realitate, iar asta nu pentru ca am fi ratat startul, asa cum am facut-o dupa ’89, ci pentru ca cei peste 40 de ani de comunism au atarnat de gatul comunicarii din Romania, ca piatra de moara.

Poate fi greu de crezut ca atat relatiile publice cat si publicitatea au existat, in Romania, inainte de 1900.  Nu li se spunea insa nici relatii publice (caci termenul a fost inventat de Bernays in jurul anilor ’20) si nici publicitate.

Ceea ce astazi numim evenimente de relatii publice, in Romania se organizau inca din 1882.

In aceeasi perioada a aparut si prima  agentie de publicitate. In 1880, negustorul evreu David Adania isi deschidea agentia de publicitate ce ii purta numele, fiind urmat in anii ce urmau sa vina de alti trei “publictari”.   In 1906 agentia lui Adania era capabila sa insereze anunturile clientilor in orice publicatie romana sau straina, pentru ca ulterior sa dobandeasca drepturile de a realiza publicitate murala in gari, pe trenuri si vapoare.

Cu toate acestea, 100 de ani mai tarziu, Romania avea o singura agentie de publicitate de a carei existenta am aflat prima oara din cartea lui Ogilvy, Despre publicitate, care se ocupa de promovarea produselor romanesti.

Instaurarea regimului comunist in Romania a dus la diminuarea progresiva a activitatii publicitare, mai ales dupa nationalizarea mijloacelor de productie si a unitatilor comerciale, cand practic, prin instituirea monopolului statului, nu mai exista o piata reala, concurentiala, de unde si absenta formelor de promovare a produselor si serviciilor. De fapt, din 1958, in Bucuresti, monopolul tuturor formelor de promovare era detinut de de societatea Pavoazarea Capitalei si de editurile- exclusiv de stat- ale caror productii au fost controlate  din punct de vedere ideologic. Acestor structuri specializate li s-au alaturat Agentia de Publicitate a  Fondului Plastic ARTIS, Agentia de Publicitate a Camerei de Comert a Republicii Populare Romane PUBLICOM (careia in anul 1970 statul ii conferise rangul de „agentie internationala”), RECOM, agentie a Ministerului Comertului Interior.

Reclame din perioada comunismului

Revenind la perioada antecomunista, merita notat ca aparitia fotografiei a contribuit la imbunatatirea publicitatii si chiar la schimbarea de perspectiva. Un bun suport publicitar aveau sa devina cartile postale, atestate la 1883 in Sibiu, 1892-1894, in vechiul regat. Prima carte postala a carei ilustratie era realizatã dupã o fotografie, insoţita de text, pare sa fi fost tiparita in anul 1896. Tot inainte de 1900 existau si reglementari destul de clare in ceea ce privea identitatea firmelor. Obligativitatea expunerii firmei – a numelui, in forma grafica – si a ofertei a fost introdusa inca din 1868.

Reclama Ponds in care a acceptat sa apara Regina Maria a Romaniei

Reclama Ponds in care a acceptat sa pozeze Regina Maria a Romaniei

Relatiile publice nu au trecut nici ele “cu bine”de cei 40 de ani de comunism, desi in 1882 se organizau ceea ce astazi poarta numele de evenimente de relatii publice, iar comunicarea cu presa a dobandit un rol din ce in ce mai important dupa 1877. Din aceasta perspectiva, primul relationist roman, poate fi numit, fara voia sa, Eugeniu Carada, seful de cabinet al lui I.C. Bratianu, insarcinat in timpul Razboilui de Independenta sa informeze zilnic presa in legatura cu evenimentele de front.

O alta dovada a faptului ca relatiile publice erau cunoscute autoritaiilor de la Bucuresti este vizita lui Ivy Lee, parintele relatiilor publice moderne, din 1928 pentru a discuta o campanie de castigare a increderii publicului nord American vizavi de Romania.

Dupa 1944, locul relatiilor publice  a fost luat de propaganda, cu precadere in ceea ce privea relatia institutiilor guvernamentale cu presa. De agentii de relatii publice nici nu poate fi vorba, insa catre sfarsitul regimului comunist au ajuns si la urechile romanilor notiunile de “relatii publice internationale” si “strategii de relatii publice”. Prima evocare a acestor practici comunicationale vine in 1962 in revista Presa noastra, intr-un articol scris de Sergiu Farcasan dupa o calatorie de documentare, articol in care pomeneste de existent relatiilor publice in SUA. In anii 60-70 se intensifica discutiile privind strategiile de relatii publice. In aceeasi perioada nomenclatorul ocupatiilor pomeneste activitati de tipul: servicii de relatii publice.

Dupa 1989 primul eveniment care a marcat evolutia relatiilor publice este constituirea in ‘90 a Departamentului Informatiilor in structura Guvernului, care devine mai tarziu Departamentul de Strategii Guvernamentale, department condus in 1990 de Adrian Sarbu. In 1995 apare Asociatia Romana a Profesionistilor in Relatii Publice, iar in 97, in Clasificare Ocupatiilor din Romania este integrata si ocupatia “specialist in relatii publice”.

Prima institutie in care incep sa se predea elemente de relatii publice este SNSPA in cadrul careia a functionat din 90 o sectie de Stiinte ale comunicarii in masa.

Maria Parvuleasa

Share/Save

Guerilla Marketing

Nota!Cele trei articole  despre guerilla marketing, de mai jos, se citestesc  in ordinea in care apar pe blog si nu a publicarii.

Mai întâi, ce-o fi marketing?

În lucrarea Guerilla marketing, redactată de Jonathan Margolis şi Patrick Garrigan, întâlnim o definiţie neconvenţională, preluată de la umoristul S.H. Simmons, a termenilor de marketing, advertising şi relaţii publice:

Dacă un tânăr îi spune unei femei că este inteligentă, arată încântător şi este o parteneră plăcută de discuţie, atunci el spune lucrurile potrivite persoanei potrivite şi asta înseamnă marketing. Dacă tânărul îi spune unei femei cât de frumos, deştept şi de succes este, asta e publicitate. Iar dacă altcineva îi spune tinerei femei cât de frumos, deştept şi de succes este partenerul ei, asta înseamnă relaţii publice”.[1]

O definiţie ceva mai academică găsim la Philip Kotler, acest guru al marketingului: “Marketingul reprezintă lucrul cu pieţele în vederea realizării schimburilor necesare satisfacerii nevoilor şi dorinţelor umane. ” [2]

Conceptul de guerilla marketing a fost introdus de către Jay Conrad Levinson în 1984 şi  reprezintă un tip de marketing neconvenţional, inedit, care urmăreşte să atragă atenţia, adeseori să şocheze şi care se bazează pe  imaginaţie, energie şi timp mai degrabă decât pe un buget mare. Guerilla marketing urmăreşte să obţină beneficii mari cu resurse puţine, precum şi să stabilească o relaţie de încredere şi respect faţă de clienţii săi, transformând consumatorii în promotori ai brandului. Analogia cu tacticile de război se referă tocmai la acest lucru: ”atacarea” consumatorului în cele mai neaşteptate locuri şi în cele mai surprinzătoare modalităţi. Marketingul de gherilă a fost pus în aplicare cu succes de firmele mici. Însă, de-a lungul timpului, marile companii au folosit, de asemenea, tehnicile de gherilă, cheltuind sume imense pentru campaniile lor.

Una dintre primele campanii de gherilă, ” Îmi cumperi o băutură? ” ( Buy me a drink? ) este pentru o marcă de votcă şi datează din anul 1987. Câteva fete frumoase au fost plătite să meargă în baruri şi să-i întrebe pe bărbaţi dacă nu le cumpără o băutură. Un anumit brand de băutură, pe care fetele îl lăudau timp de câteva minute şi apoi dispăreau în mulţime.

În 2002, Microsoft a împânzit Manhattan-ul, New York cu mii de abţibilduri cu fluturi. Locuitorii nu au fost prea încântaţi de mizeria creată, iar autorităţile au amendat compania cu 50 de dolari şi au obligat-o să strângă fluturii. Campania, deşi cu rezultate stânjenitoare pentru Microsoft şi-a atins totuşi scopul, atrăgând atenţia asupra unui nou serviciu al companiei. Vodafone a pus în aplicare o campanie de gherilă în 2002 la un meci de rugby în Australia, chiar pe stadionul competitorilor de la Telstra. Două persoane au intrat pe teren, purtând doar logoul Vodafone pe spate. Evenimentul a beneficiat de atenţia presei, de la CNN la The London Times, iar milioane de telespectatori au vizionat întâmplarea în direct.

[1] Margolis, Jonathan şi Garrigan, Patrick. Guerilla Marketing. Indianopolis, Indiana: editura Wiley, 2008, p. 39.
[2] Kotler, Philip et al. Principiile marketingului. Bucureşti: editura Teora, 1999, p. 34

Guest post. Va urma

Cristi

Share/Save

Daca mai aveti rabdare… putin viral si un mic buzz

Conceptul de guerilla marketing a evoluat de-a lungul timpului. Astăzi, el este folosit pentru a desemna:

Marketingul viral se referă la folosirea reţelelor sociale pentru a creşte notorietatea unui brand. Scopul său este crearea unui mesaj publicitar atractiv care să-i determine pe utilizatori să îl transmită mai departe, benevol, cunoscuţilor. Poate lua forma unor filmuleţe amuzante sau interesante, unor imagini neobişnuite şi chiar a unor mesaje text. Un viral se poate transmite prin: e-mail (word of e-mail), word of mouth, servicii de Instant messaging (Yahoo Messenger, Google IM), bloguri, site-uri de socializare online (Hi5, Facebook, MySpace), site-uri de divertisment.

Un exemplu cunoscut de viral este spotul la ciocolata Cadbury Dairy Milk, Gorilla, din anul 2007. Campania a cuprins panouri publicitare, printuri in ziare şi reviste, precum şi spoturi la TV şi în sălile de cinema. Clipul prezintă o gorilă care bate la tobe şi a beneficiat de 500 000 de vizionări în prima săptămână de la încărcarea sa pe Youtube. Compania Cadbury a raportat în 2007 o creştere a vânzărilor cu 9% faţă de anul precedent, iar melodia In the air tonight, folosită în reclamă, a cunoscut o creştere semnificativă a downloadurilor şi a atins poziţia 14 în UK Singles Chart.

Un alt exemplu este campania Have it your way de la Burger King, lansată în 2001, care cuprinde un website unde utilizatorii pot da comenzi unui om îmbrăcat într-un costum de pui. Personajul, numit Puiul Serviabil (Subservient Chicken), poate să danseze ca Michael Jackson, să stea în mâini, să se învârtă, să simuleze zborul, să se lupte cu un adversar imaginar, în funcţie de comenzile pe care le primeşte, ilustrând sloganul campaniei Get chicken just the way you like it. Când i se spune să mănânce de la McDonald’s, puiul îşi bagă degetul pe gât şi se strâmbă dezaprobator. Dă cu clicku’ aici să-i zici puiului de la Burger King ”Zboară, puiule, zboară!” ( În engleză, că nu înţelege româneşte ). O listă a comenzilor pentru pui aici.

Marketingul ambiental ( ambient marketing ) înseamnă personalizarea unor obiecte din mediul înconjurător cu însemnele unui brand astfel incât să fie uşor de observat de către trecători sau transformarea unui spaţiu într-o experienţă inedită pentru consumator. De exemplu, o firmă producătoare de smoothie şi-a îmbrăcat maşinile care fac livrări într-un covor de iarbă adevărată.

ambient-marketing-innocent-dancing-grass-van

spider-man-urinal

Sursa poze: www.weburbanist.com

Buzz marketing. Termenul de buzz marketing desemnează o tehnică de marketing prin care se creează rumoare în jurul unui produs, companii sau serviciu. Sau chiar în jurul unui film. Cel mai bun exemplu este lansarea filmului The Blair Witch Project, care a fost însoţită de răspândirea zvonului că evenimentele din film ( trei tineri dispar într-o pădure în timp ce filmau un documentar despre o creatură misterioasă ) ar fi reale. În acest caz, promotorii filmului au lansat acest zvon pe diferite siteuri şi forumuri.

Cristi

Share/Save

Dani vino acasa dupa meci…!

În ultima parte a acestui articol, vom analiza o campanie de gherilă implementată în România.

Campania Pepsi Light
„Dani, vino acasă după meci!”

În vara anului 2008, Pepsi România a lansat o campanie menită să promoveze brandul Pepsi Light, într-un context dominat de calificarea echipei naţionale de fotbal la Campionatul European. Toate companiile au exploatat din plin această situaţie, mizând pe relaţia dintre bărbaţi şi fotbal. Pepsi Light, un produs destinat în special femeilor, avea puţine şanse să se facă remarcat în acel moment. Cu toate acestea, o campanie inteligentă şi inedită, bazată pe tactici de gherilă, a reuşit să transforme o conjunctură nefavorabilă într-un avantaj, atrăgând atenţia consumatorilor asupra produsului Pepsi Light. Campania s-a folosit de fenomenul fotbalistic, însă dintr-o altă perspectivă, cea a femeilor cărora nu li se acordă atenţia cuvenită din partea bărbaţilor. Femeile îşi doresc „să strice joaca de-a fotbalul” a bărbaţilor şi sunt dispuse să facă gesturi riscante în sensul acesta.”[1]

Printre obiectivele campaniei s-au numărat:

  • Câştigarea unei felii de atenţie pentru Pepsi Light, exploatând imensul capital de audienţă deţinut de “fotbal” în mass media.
  • Activarea unei dezbateri (virale) despre atitudinea brandului, prin care să atingem un public mai larg decât core target (inclusiv cel masculin). [2]

Pentru atingerea acestor obiective, echipa implicată în proiect a folosit tactici de guerilla marketing. A fost ales un meci fără importanţă deosebită din divizia B, dar transmis în direct pe postul de televiziune TVR 2 şi beneficiind de atenţia jurnaliştilor care doreau interviuri cu antrenorul echipei FC Braşov, promovată în divizia A. În timpul meciului, o tânără atrăgătoare, îmbrăcată numai în costum de baie a intrat pe teren cu un banner pe care era scris mesajul: „Dani, vino acasă după meci” şi adresa unui website: www.spunecufotbal.ro . Reacţiile celor prezenţi nu au întârziat să apară; spectatorii au aplaudat, iar fata a beneficiat de câteva minute de transmisie live.

Echipa agenţiei a filmat întâmplarea, iar până la sfârşitul partidei materialul era deja încărcat pe Youtube. Bineînţeles, filmuleţul a stârnit un larg interes, dând naştere unei dezbateri aprinse în mass-media, precum şi pe bloguri şi în rândul oamenilor obişnuiţi. Pepsi Light nu şi-a asumat site-ul www.spunecufotbal.ro decât după 3 zile de la eveniment, iar dezvăluirea s-a realizat prin intermediul unor bloggeri şi jurnalişti care au primit informaţia despre cine a organizat acţiunea. Campania a avut un succes deosebit. În primele 12 ore, filmuleţul a avut 12 000 de vizionări pe Youtube, la care s-au adăugat alte 60 000 pe site-urile de sport. Ştirea a fost difuzată în prime time în jurnalele sportive ale tuturor televiziunilor centrale, fiind, de asemenea, comentată în emisiunea lui Mircea Badea.

Folosind această tactică de gherilă, Pepsi Light a reuşit să crească notorietatea brandului şi să se apropie de publicul său ţintă prin mesajul „E greu să fii femeie într-o lume plină de microbişti”. Proiectul a costat sub 7500 de euro, obţinând însă un coverage de 85 000 de euro şi o audienţă de 12 milioane de cititori-privitori. [3]
Acest lucru înseamnă că, dacă Pepsi ar fi plătit pentru toată acoperirea media de care a avut parte campania, ar fi trebuit să plătească 85 000 de euro. Prin abordarea neconvenţională a acestei campanii, brandul Pepsi Light a beneficiat de publicitate aproape gratis, ceea ce este chiar esenţa şi scopul guerilla marketing.

[1] www.praward.ro : PR pentru Marketing: Pepsi Light: Dani, vino acasă după meci!
[2] ibidem
[3] ibidem

Surse pentru intreaga serie de articole despre guerilla marketing:

Kotler, Philip et al. Principiile marketingului. Bucureşti: editura Teora, 1999
Margolis, Jonathan şi Garrigan, Patrick. Guerilla Marketing. Indianopolis, Indiana: editura Wiley, 2008.

Cristi

Share/Save

Gandeste ADfel si mergi pe bicicleta

Daca militezi pentru un oras mai putin poluat, incurajezi mersul pe bicicleta, in locul celui cu masina, dar mai ales esti pasionat de publicitate, atunci ADfel e pentru tine.

Ce este ADfel?

ADfel este  un festival de publicitate neconventionala, aflat in 2009 la cea de-a patra editie (31 august-6 septembrie) si organizat de IQads si 24-fun.

grand_spoof_500

In cadrul sau se organizeaza Grand Spoof, singurul concurs romanesc de parodiat reclame, fie ele romanesti sau internationale. Si da, ati ghicit probabil, premiul este o bicicleta neconventionala, pliabila, marca Brompton, in valoare de 1000 EUR, oferita de Infracons, unic distribuitor al marcilor de biciclete Brompton, Brooks, Pashley si Electra in Romania.

Bine, bine, dar cum castig bicicleta?

Daca vrei sa intri in competitie trebuie sa te grabesti caci timpul este foarte scurt. Numai 5 zile, caci proiectele trebuie trimise pana pe 26 august. Nu te descuraja, daca iti doresti sa participi sau mai ales sa castigi, timpul este suficient. Proiectul consta intr-un clip video de 2 minute care sa parodieze o reclama; cu alte cuvinte, sa fie un spoof. Participarea ta consta in trimiterea acestui clip video – de maxim 2 minute, comprimat astfel incat sa nu depaseasca 10MB. Proiectul trebuie trimis accesand linkul http://grandspoof.transfer.ro.

Ziua Grand Spoof va fi pe 4 septembrie, la Motoare, acolo unde se va desfasura intreg festivalul. Un juriu format din Alina Gavrila, Managing Partner & Creative Director – Gavrila&Asociatii, Bogdan Naumovici, Managing Director – 23, Liviu David, Creative Director – Next Advertising, Alexandru Dumitrescu, Creative Director – McCann Erickson, Andrei Tripsa, Director de Creatie – Propaganda si Costin Radu, Managing Partner – IQads si SMARK va alege cele mai bune 10 lucrari si va desemna apoi castigatorul marelui premiu.

Ce zici, merita sa incerci? Daca da, vei gasi mai multe informatii pe site-ul oficial al festivalului: http://adfel.iqads.ro

Succes!

Maria Parvuleasa

Share/Save

Eroii din supermarket(partea a III-a)

Daca in partea a doua am incheiat cu cateva exemple pentru cele 12 arhetipuri clasice, acum vreau sa le descriu mai pe larg  si cam la ce ar fi utile fiecare.

Uitasem in celalalt articol de wikipedia(sursa discutabila) care zice asa despre arhetipuri:  An archetype (pronounced /ˈɑrkɪtaɪp/) is an original model of a person, ideal example, or a prototype after which others are copied, patterned, or emulated; a symbol universally recognized by all. In psychology, an archetype is a model of a person, personality, or behavior.

epic

Si ca sa justific un pic nevoia arhetipurilor in publicitate si branding in special, iata ce spune Scot Bedbury-fost director de marketing la Nike si Strabucks: “a brand is a metaphorical story that …connects with something very deep – a fundamental human appreciation of  mythology … Companies that manifest this sensibility … invoke something very powerful”. Alfel spus cine stie “sa umble” cu arhetipurile , sa construiasca brandurile pe baza lor si  sa dezvolte o poveste frumoasa pentru consumator, isi va  atinge obiectivele (s-a scos!).

Tin sa precizez ca desi cu aceleasi caracteristici cele 12 arhhetipuri pot si intalnite sub mai multe nume. Exemplu: the ruler, the leader, the king(queen) sunt unul si acelasi.

In concluzie, cum pot fi folosite arhetipurile in publicitate?

The Innocentinnocent_small

Motto: free to be you and me

Strategie: Sa faca lucrurile bine(corect).

Util brandurilor care:

  • au solutii simple pentru probleme clare
  • sunt asociate cu bunatatea, moralitatea, simplitatea, nostalgia, copilaria
  • au un pret mic sau mediu
  • sunt produse de companii cu valori solide si clare
  • cauta sa se diferentieze de brandurile cu o reputatie proasta

The Ruler

Motto: Power isn’t everything, it’s the only thingking_small

Strategie: Sa-si exercite puterea.

Util brandurilor care:

  • creeaza produse destinate persoanelor cu un statut social inalt prin care acestea isi arata puterea
  • ii fac pe oameni mai organizati
  • ofera garantie pe viata
  • au un pret mediu spre mare
  • ofera protectie
  • cauta sa se diferentieze de brandurile  destinate unor  segmente mari de public
  • sunt lideri de piata oferind securitate si stabilitate

The Sage

Motto: The truth will set you freesage_small

Strategie: In cautarea cunoasterii si informatiei.

Util brandurilor care:

  • ofera informatii oamenilor
  • incurajeaza consumatorii sa gandeasca
  • se bazeaza pe descoperiri stiintifice
  • isi continua dezvoltarea prin cercetare
  • vor se se diferentieze de brandurile cu calitati si performante indoielnice

The Magician

Motto: I make things happen.magician_small

Strategie: Sa-si descopere calea si sa o urmeze.

Util brandurilor care:

  • promit clientilor ca le vor transforma viata
  • sunt user-friendly
  • au conotatii spirituale
  • sunt de ultima generatie
  • au un pret mediu spre mare

The Hero

Motto: Where there’s a will, there’s a waywarrior_small

Strategie: Forta si competenta la maximum.

Util brandurilor care:

  • inoveaza si inventeaza lucruri care au un impact mare
  • ii ajuta pe oameni sa fie tot ce pot fi (maximul pe care il pot atinge)
  • incearca sa rezolve o problema sociala sau ii incurajeaza pe oameni sa se implice la rezolvarea ei
  • au un oponent clar de invins
  • sunt puternice si ii ajuta pe oameni sa treaca de cele mai grele probleme
  • cauta sa se diferentieze de brandurile care au probleme in a-si tine promisiunile
  • au clienti care se considera buni si implicati social

The Creator

Motto: If you can imagine it, it can be donecreator_small

Strategie: Sa dezvolte atributele artistice

Util brandurilor care:

  • promoveaza exprimarea artistica libera
  • ofera clientilor oportunitatea de a alege
  • isi desfasoara activitatea in domenii precum: marketing, relatii publice, arta, inovatii tehnologice
  • cauta sa se diferentieze de brandurile care ofera putin spatiu imaginatiei
  • implica si creativitatea clientului
  • ofera produse customizabile
  • isi bazeaza intreaga filosofie pe creativitate

The Explorer

Motto: Don’t fence me inexplorer_small

Strategie: In cautarea experientelor noi.

Util brandurilor care:

  • ii ajuta pe oameni sa se simta liberi, nonconformisti
  • pot fi cumparate de pe internet sau dintr-un catalog
  • ii ajuta pe oameni sa-si exprime individualitatea
  • cauta sa se diferentieze de brandurile conformiste  de tipul “Everyman”
  • au o cultura bazata pe explorare care creeaza produse si experiente noi

The Outlaw

Motto: Rules are made to be brokenoutlaw_small

Strategie: Distrage atentia, distruge, socheaza.

Util brandurilor care:

  • au clienti care se simt nemultumiti de societate
  • promoveaza concepte si atitudini revolutionare
  • au un pret mic spre mediu
  • incearca sa distruga conventiile industriei din care fac parte
  • incearca sa conserve valorile amenintate de generatiile tinere

The Jester

Motto: You only live oncejester_small

Strategie: Sa se joace,  sa faca glume, sa fie haios.

Util brandurilor care:

  • promoveaza ideea de apartenenta
  • au un pret mic sau mediu
  • sunt produse de o companie amuzanta, iubitoare, apropiata de oameni.
  • incearca sa se diferentieze de brandurile care promoveaza individualismul si increderea in sine dusa la extrem.

The Lover

Motto: You’re the only onelover_small

Strategie: Sa devina din ce in ce mai atractiv fizic si emotional.

Util brandurilor care:

  • ii ajuta pe oameni sa-si gaseasca prieteni sau parteneri
  • ii ajuta pe oameni sa-si petreaca timpul intr-un mod placut
  • au un pret mic spre mediu
  • sunt produse de o organizatie a caror valori sunt libertatea si pasiunea
  • incearca sa se diferentieze de brandurile care promoveaza individualismul

The Caregiver

Motto: Love your neighbour as yourselfcaregiver_small

Strategie: Sa faca lucrurile in locul altora(sa-i ajute pe altii).

Util brandurilor care:

  • Ofera clientilor un avantaj competitiv (siguranta)
  • Sunt destinate familiilor (de la fast-food-uri pana la rulote)
  • Servesc sectorului public (sanatate, educatie, ong-uri)
  • Ii ajuta pe oameni sa stie si sa le pese de problemele altora
  • sunt non-profit sau sprijina cauze caritabile

The Everyman

Motto: All men and women are created equaleveryman_small

Strategie: Sa fie cu picioarele pe pamant, sa faca lucruri comune (utile).

Util brandurilor care:

  • promoveaza ideea de apartenenta
  • sunt de utilitate zilnica
  • au un pret mic spre mediu
  • sunt produse de o companie cu valori solide
  • incearca sa se diferentieze intr-un mod pozitiv de brandurile elitiste sau cu un pret foarte mare

Concluzie:

Consumatorul s-a schimbat. Nu mai cumpara imbracaminte doar pentru ca ii tine de cald sau detergent doar pentru ca spala bine. E mult mai sceptic si mai pretentios cu promisiunile brandurilor. Ceea ce schimba in totdeauna lucrurile (asta in orice domeniu) este o poveste bine spusa. O data intrat pe taramul lui emotional, acesta creeaza legaturi puternice cu brandul,  care ulterior se dovedesc a fi hotaratoare atunci cand este pus sa aleaga intre cinci marci asemanatoare.  Si cum toate povestile bune au miez comun-arhetipurile, rezulta ca de aici trebuie sa porneasca practic orice brand. Cand ma gandesc la povesti din publicitate primul exemplu de la noi care imi vine in minte este cel de la Izvorul Minunilor. La ei a fost si mai clar, au spus realmente o mica poveste chiar in spotul tv. Imi amintesc cand l-am vazut pentru prima oara nu eram atent la televizor, insa cand naratorul a inceput sa povesteasca mi-a atras atentia imediat si mi-a starnit curiozitatea sa vad ce se va intampla in cele 30 de secunde ramase. Cam asta fac de obicei povestile…book

Sfarsit.

Surse:

Brandhouse

living brands

World Advertising Research Centre

The Royal Society of Account Planning

Adrian Mutescu

Share/Save

Eroii din supermarket (partea a II-a)

Motivul pentru care poza arcasului e mai expresiva si mai usor de retinut decat piramida brandurilor, nu este acela ca reprezinta filmul Lord of The Rings ci pentru ca insasi ideea eroului arcas e un arhetip.

Ce e un arhetip?

“Arhetipurile reprezinta caractere sau situatii familiare care depasesc barierele timpului, spatiului, culturii sau varstei.” Jon-Howard-Spink

theseus-lExista o aparitie cu regularitate a arhetipurilor in mitologie, literatura, film, povesti si multe altele. Reprezinta aspecte de baza ale conditiei umane inca de la inceputuri, in stransa legatura cu motivatiile noastre si care nu s-au degradat de-a lungul timpului in nicio cultura.

Din aceste motive, George Lucas inainte de a scrie trilogia Star Wars, a studiat cu mare atentie cartea lui Joseph Campbell, The Hero With a Thousand Faces, incercand astfel sa inteleaga mai bine stucturile arhetipale aplicate in naratiuni.star_wars_swords Din aceleasi motive un vanzator de Harley-Davidson isi poate descrie brandul astfel: “ceea ce vindem este oportunitatea unui contabil de 43 de ani sa se imbrace in piele neagra, sa conduca motocicleta printr-un orasel si sa le inspire frica oamenilor pe langa care trece”.

Dincolo de importanta calitatii unui produs sau a unui serviciu, ceea ce il pozitioneaza cu adevarat in mintea consumatorului si il determina pe acesta din urma sa-l il aleaga este de fapt povestea. Nike nu vinde doar pantofi sport, vinde de fapt oportunitatea cumparatorului de a se alatura marilor legende ale sportului care au purtat echipamente Nike. Deci o poveste a istoriei sportului si legendelor lui. La fel si cu Harley-Davidson care vinde mai mult decat simple motociclete, vinde povestea in care tu esti un “Inger al intunericului” parcurgand pe doua roti autostrazile interminabile din SUA, fie ca tu esti intr-o cu totul alta regiune.

Stereotipurile, alte povesti?

Stereotipurile spre deosebire de arhetipuri nu depasesc nici bariera timpului si nici pe cea a spatiului. Tin de cele mai multe ori de cultura si regiune si rareori pot creea stuctura unui brand solid, in cel mai fericit caz unul local.  Un exeplu relevant sunt functionarii, medicii, preotii spagari. Asta e la noi si poate in alte cateva tari. Dar cu siguranta in tari ca Germania sauMarea Britanie nu ar avea niciun succes. La fel ar putea fi: femeile soferite slabe, functionarii aroganti, fotbalistii lenesi , taranii prosti, profesorii imorali. Scoase din spatiul autohton isi pierd complet din valoare.

Revenind la subiect, exista 12 arhetipuri clasice, fiecare cu caracteristicile lor bine definite, acceptate si utilizate in multe domenii printre care si publicitatea. archetype-circle_figure21

1. The Innocent:

-Intelegator, iertator, onest, bucuros, optimist, apreciaza bucuriile simple, sincer.coca-cola_logo51

Brand: Coca-Cola

2. The Ruler:

-Conducator, organizator, cel care ia atitudine, eficient, productiv, increzator, responsabil, model pentru ceilalti.microsoft_logo1

Brand: Microsoft

3. The Sage:

-Ganditor, filosof, expert, sfatuitor, profesor, increzator, care controleaza lucrurile, credibil

intel_logo

Brand: Intel

4. The Magician:

-spiritual, vindecator, intuitiv, valorifica momentele magice si ritualurile, favorizeaza schimbarile, carismatic, are abilitatea de a suprinde.

axe-logo_tcm25-13711

Brand: Axe

5. The Hero:

-Razboinic, competitiv, agresiv, castigator, cauta sa imbunatateasca lumea, idealist , se lupta cu “cei rai”, mandru, curajos, se sacrifica pentru binele celorlalti.

ford_logo_main630_01-1021-630x360

Brand: FedEx, Ford

6. The Creator:

-Inovativ, imaginativ, artistic, isi asuma riscuri, ambitios, cauta sa transforme visele in realitate.

sony_400

Brand: Sony, Swatch, Lego

7. The Explorer:

-Aventurier, independent, neodihnit, plin de entuziasm, in cautarea libertatii, egoist.

jeep-logo

Brand: Jeep, Google

8. The Outlaw:

-Rebel, socant, iesit din comun, puternic, imprastie frica, impotriva curentului, revolutionar, eliberator.

harley-davidson1

Brand: Red Bull, Harley-Davidson

9. The Jester:

-clovn, jucaus, amuzant, impulsiv, spontan, traieste momentul, relaxat, optimist.

fanta_01

Brand: Smart, Fanta

10. The Lover:

-intim, senzual, cauta iubirea adevarata, pasional, sexy, cauta placere, isi urmeaza instinctele.

alfa_romeo_logo

Brand: Alfa Romeo

11. The Caregiver:

-Altruist, ofera compasiune, ofera ajutor, gereros, ofera siguranta.

volvo_logo2006_lg

Brand: Volvo

12.The Everyman/Regular guy:

-lipsit de pretentii, orientat catre oameni, practic, cu picioarele pe pamant, carecterizat de rutina, traditie.

ikea_logo

Brand: Ikea

Va urma si partea a III-a peste 1 sapt. cand ma intorc din Grecia…

Adrian Mutescu

Share/Save

Eroii din supermarket (partea I)

Despre identitatea unui brand s-a scris mult si mai toti pretind ca stiu cu ce se manaca. Ce-i aia identitate de brand? Ce este un brand si de ce are el nevoie de o identitate? De la ce trebuie sa porneasca identitatea unui brand? O sa incerc in randurile care urmeaza sa raspund la intrebarile acestea bazandu-ma pe mai multe surse cat se poate de avizate in domeniu.

Ce este un brand?

Cea mai simpla si directa definitie o da Jon Howard-Spink: “A brand is the difference between a bottle of soda and a bottle of Coke” , “the personal memories and cultural associations that orbit around a product” brand_ibm_font

Piata e plina de branduri, care mai de care mai “promitatoare”. Cumparatorul ajunge in fata raftului sa aleaga dintre 5 branduri cu caracteristici(fizice) asemanatoare. Aici intervine nevoia de diferentiere, de identitate proprie. In termeni de specialitate se numeste pozitionare.

Ce este identitatea unui brand?

Dupa cum reiese de mai sus, este modul in care un brand este construit si pozitionat  pe piata  si in mintea consumatorului. Deci, din nevoia de diferentiere brandurile au cautat de-a lungul timpului sa-si creeze o identitate puternica cu care sa se pozitioneze in mintea consumatorului.

S-au scris mii de carti care descriu tot soiul de tehnici de branding: de la celebrele piramide pana la modelul cepei cu cercurile ei concentrice. Se folosesc cuvinte pompoase care descriu de ce Brandul X are pozitionarea cutare in raport cu  Brandul Y.brandpyramid Rezultatul,  ca sa-l citez pe William Shakespeare: “…a walking shadow; a poor player, that struts and frets his hour upon the stage, and then is heard no more: a tale told by an idiot, full of sound and fury, signifying nothing”

A fost odata ca nicodata…

Cu totii avem o reactie emotionala, cat de mica, la auzul acestor cuvinte. De aici trebuie sa porneasca contructia oricarui brand, de la o poveste. Toate brandurile serioase (de la carti, filme, produse de consum etc) si care au reusit sa reziste de-a lungul 1152the-lord-of-the-rings-posterstimpului au in spate ceva comun. Consumatorul actioneaza in mare parte emotional, lucru stiut si acceptat de multi specialisti. Ceea ce face povestea din spatele brandului, este ca ne modeleaza intr-un mod usor de acceptat perceptia asupra produsului.

Toate povestile, au la randul lor ceva comun, se bazeaza pe arhetipuri. Carl Gustav Jung a scris mult despre arhetipuri, insa nu la abordarile lui voi face referinta.  Ma voi referi strict la asocierea arhetipurilor cu brandurile.

Care dintre cele doua poze (piramida brandurilor si arcasul) e mai expresiva si mai usor de retinut?

Cu detalii in partea II…

Adrian Mutescu

Share/Save